„Valoarea personală contează cel mai mult!”Dr.phil. Cătălina Ene Onea 13.01.2017
Interviu cu pianistul Cătălin Şerban
La început de an nou, am avut plăcerea de a sta de vorbă la o cafea cu pianistul român stabilit la Berlin încă de acum 20 de ani, Cătălin Şerban.
Începuturile
A făcut o pauză de la studiu şi de la pregătirea următoarelor concerte, pentru a ne oferi un scurt interviu. Am povestit despre începuturile sale în muzică, despre drumul către Berlin, despre cariera sa de pianist concertist şi de profesor, şi nu în ultimul rând despre concertul din 22 ianuarie de la Ateneul Român.
Născut şi crescut la Bucureşti, Cătălin a început studiul muzicii la „Şcoala de pe Ştirbei Vodă”, cum îşi aminteşte el cu nostalgie, mergând din clasa a VI-a la Liceul de Muzică „George Enescu”, la clasa profesorului Constantin Niţă. Încă din perioada şcolii şi a liceului a obţinut premii importante la diferite concursuri şi olimpiade muzicale; adevărata „probă” a fost însă pentru el întâlnirea cu profesorul britanic de la Universität der Künste Berlin, Martin Hughes. „În clasa a unsprezecea am participat la un curs de măiestrie cu profesorul Hughes, am avut şansa să mă asculte cântând pentru o oră, şi acela a fost momentul în care am decis că vreau să merg la Berlin, pentru a studia la clasa dumnealui.” După ce a luat cu brio examenul de admitere la UdK, una din cele mai de renume facultăţi de muzică din lume, Cătălin şi-a desăvârşit studiile la Berlin, oraşul său „de suflet”, în care trăieşte din 1997. A făcut mai apoi un master la Conservatorul din Lübeck, unde acum şi predă ca lector.
Două drumuri, o singură ţintă
Este ataşat de elevii săi şi consideră că lucrul cu studenţii reprezintă pentru el o mare şansă. „Când predai, eşti mereu preocupat de a găsi cele mai bune soluţii tehnice şi priveşti cu ochi critici tot ceea ce ţine de interpretarea unei bucăţi muzicale, eşti într-un continuu proces.” Iar modul de abordare al diverselor piese lucrate cu studenţii diferă întrucâtva de cel pe care îl are un artist care pregăteşte piesele respective pentru a le interpreta el însuşi. „Când nu cânţi tu personal, ai o anumită distanţă faţă de piesă, şi îţi vin alte idei, pe care poate nu le-ai fi avut dacă erai tu interpretul”. Ne mărturiseşte că şi stilul său personal de studiu s-a dezvoltat într-o direcţie bună după ce a început să predea la catedră. Faptul că îi îndrumă pe alţii l-a făcut şi pe el atent la unele aspecte legate de propria-i interpretare. „Într-un fel eşti şi propriul tău elev, da”, repetă el râzând concluzia mea. „Cele două drumuri, cariera de pianist şi cea de profesor, se îmbină foarte bine şi chiar se completează”, ne spune Cătălin.
Valoarea face diferenţa
Ca artist şi profesor deopotrivă, Cătălin Şerban e mereu dornic să se dezvolte şi să îşi nuanţeze tehnica şi interpretarea. Încearcă să nu se lase influenţat de automatisme mai vechi şi îşi propune de fiecare dată să încerce o abordare nouă, care să pună în valoare toate posibilităţile tehnice şi atuurile acumulate în timp.
Nu consideră că există o reţetă pentru a deveni un pianist de succes, şi asta le spune şi studenţilor săi. „Am ajuns la părerea ca valoarea personală contează cel mai mult, şi dacă ai valoare, ea sigur îţi va fi răsplătită la un moment dat”. Însă valoarea, ca şi talentul, nu sunt de ajuns dacă nu sunt îmbinate şi cu o muncă susţinută, cu un studiu atent, şi mai ales cu multă răbdare. „Răbdarea e cea mai necesară pentru a putea trece prin toate fazele pe care ţi le oferă viaţa – inclusiv prin neajunsuri şi eşecuri –, pentru a putea răzbi pe drumul pe care simţi că trebuie să mergi.” Este convins că după mulţi ani de studiu şi diverşi profesori îndrumători, orice muzician trebuie să ajungă la un moment dat pe „picioarele sale”, iar pentru asta e nevoie să „îţi găseşti acel drum personal, precum şi puterea şi posibilităţile de a-l urma.”
Arhitect al sunetelor
Dacă nu ar fi devenit pianist, se gândeşte că ar fi putut încerca o carieră canto, având atât „datele personale necesare”, după cum însuşi se exprimă, cât şi moştenirea de la mama sa, profesoara de canto Cornelia Şerban. Dincolo de sfera muzicală, îşi aminteşte cu plăcere că atunci când era mic şi-ar fi dorit să fie arhitect. Şi cumva s-ar putea spune că şi-a urmat visul din copilărie şi chiar a devenit (un fel de) arhitect, fiecare partitură muzicală cu care lucrează putând fi considerată şi un exemplu de arhitectură a sunetelor…
Cătălin Şerban se pregăteşte acum de un mini-turneu în România, punctul culminant reprezentându-l recitalul pe care îl va susţine la Ateneul Român în data de 22 ianuarie 2017. De la ora 19, în sala cea mare a Ateneului, Cătălin ne invită într-o călătorie muzicală pe acorduri de Schubert, Chopin şi Skrjabin, un program conceput de el tocmai pentru armonia pe care i-o inspiră combinaţia pieselor alese: Sonata Op. 78 în Sol Major de Schubert, cu Preludiile lui Chopin Op. 28 şi Sonata Nr. 5 Op. 53 a lui Skrjabin. „Consider că această combinaţie este perfect croită pentru mine şi pentru personalitatea mea muzicală, permiţându-mi să mă exprim cel mai bine.” În special asocierea lui Schubert, compozitorul său preferat, cu Skrjabin, un compozitor pe care l-a descoperit de-a lungul timpului cu mare încântare, şi cu care se şi identifică într-o anumită măsură, îi creează o bucurie deosebită, pe care doreşte să o împartă cu publicul. În 20 ianuarie Cătălin va prezenta acelaşi program şi la Bacău, la Filarmonica „Mihail Jora”.
Cei care nu pot ajunge la concerte îl pot asculta/ vedea pe Cătălin Şerban în diferite înregistrări pe internet, pe Youtube sau pe SoundCloud. Şi site-ul său personal, http://catalinserban.net/, oferă şansa de a-l urmări interpretând câteva fragmente muzicale.
Programul recitalului din 22 ianuarie 2017
Ateneul Român, Filarmonica „George Enescu“, Bucureşti
Schubert: Sonate G-Dur Op.78
Skrjabin: Sonate Nr.5 Op.53
Chopin: 24 Preludes Op.28