„Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu!” (Psalmul 45, 10)

Credință și știință

Universul unitar Sabina Ene 23.06.2017

Toate scările universului fizic sunt legate unele de altele.

Ca să ne ajute să înţelegem o treaptă  din învăţătura creştină  şi importanţa rolului libertăţii interioare a omului, Părintele Nicolae Steinhardt a explicat printr-un  comentariu scurt  spusele Sfântului Isaac Sirul: “nu huliţi spunând că Dumnezeu e drept, cuvânt la prima vedere paradoxal şi scandalos, în fapt, profund ortodox şi adevărat şi neavând de ce ne sminti.

citește articolul


Cunoaşterea ca darSabina Ene 02.03.2017

Cu cât înaintezi în cunoaştere, cu atât te minunezi de frumuseţea creaţiei.

Milostenia, virtutea care ne apropie cel mai mult de divinitate şi pe care trebuie să o cultivăm toată viaţa, are etape de manifestare diferite: "Când dai, la început dai din ceea ce ai, apoi, de la un moment dat, dai din ceea ce ești."(Părintele Arsenie Boca)

citește articolul


Cunoaşterea şi sentimentul religiosSabina Ene 16.02.2017

„Ştiinţa începe să părăsească teoria hazardului şi să bată la porţile Raţiunii transcendente.” ( J. Guitton)

În cadrul cunoașterii, știința și religia sunt unite în descoperirea adevărului, ca doi plămâni prin care un organism sănătos respiră.

citește articolul


Libertatea credinţei Sabina Ene 01.02.2017

Intrând prin dreptunghiul ferestrei, lumina asfinţitului înroşeşte totul în jur, invitându-ne parcă să privim spectacolul naturii. Soarele roşu, rotund, fără raze dispare încet, alunecând în spatele munţilor şi lăsând în urmă o lumină ireală, ca-n tablourile religioase, în care pătrundem ca-ntr-o catedrală şi, în care, alături de vocile omeneşti, parcă se aud şi coruri de îngeri.

„Ochiul necredinciosului”, spunea Sfântul Nectarie din Eghina, nu află „nimic altceva în Creaţie decât natura care lucrează. Chipul strălucitor al Ziditorului divin şi frumuseţea nemăsurată a acestui chip îi rămân ascunse şi necercetate. Mintea nu i se poate ridica deasupra lumii văzute şi nu poate trece dincolo de hotarele lumii sensibile”. Plecând de la comentariul Sfântului Nectarie despre „ochiul credinciosului şi al necredinciosului”, Preotul Constantin Necula adaugă următoarele, accentuând bucuria pe care o încearcă credinciosul: „Cuprins de vederea frumuseţilor celor naturale, sufletul credinciosului creşte în a vedea pe cele supranaturale, bucurându-se să citească printre rânduri cartea naturii.”

citește articolul