„Şi acestea noi vi le scriem, ca bucuria noastră să fie deplină!” (I Ioan, 1, 4)

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!Pr. dr. Claudiu Băzăvan 07.10.2016

Nu îţi face prieteni închipuiţi care pot deveni peste noapte duşmani adevăraţi!

Isus din Nazaret. Nu este doar titlul capodoperei lui Zefirelli, (Jesus of Nazareth, în original) cu genialul Robert Powell în rolul principal, ci şi numele unui înverşunat utilizator facebook. Ştiam din evanghelii că Mântuitorul ne este veşnic contemporan (”şi iată Eu sunt cu voi în toate zilele…” –Matei 28, 20), dar nu ne aşteptam să posteze zilnic pe facebook! În realitate este vorba despre un tânăr teribilist din Ploieşti, dacă ne luăm după ceea ce declară, care postează zilnic mesaje obscene şi manele, hulindu-L dezinvolt pe Nazarinean.

Potrivit facebrands.ro, în România există deja 8.500.000 de conturi de facebook, ceea ce înseamnă că patru din zece conaţionali deţine un asemenea cont. La nivel mondial, cu 1, 5 miliarde de utilizatori, dacă ar fi …o ţară, facebook s-ar situa pe primul loc, lăsând în urmă China (comparaţie ironică, de vreme ce în China facebook-ul este blocat).

În principiu, printr-o cerere de prietenie acceptată, poţi  intra în legătură cu aproape jumătate din populaţia ţării, iar dacă deţii cunoştinţe minime de limba engleză, cu oricine din orice colţ al lumii.

Inutil să spunem că generaţiile anterioare nici măcar nu visau asemenea posibilităţi de comunicare: informaţia circulă în timp real, bucuriile şi durerile personale pot fi împărtăşite cu aproape toată planeta, oamenii iniţiază campanii comerciale (zilnic se produc miliarde de dolari prin intermediul facebookului), lansează acţiuni umanitare sau organizează acţiuni de protest virtuale sau reale (vezi recentul protest desfăşurat în mai multe oraşe împotriva parlamentarilor care au blocat urmărirea penală a fostului ministru Gabriel Oprea).

pozaeditÎn acelaşi timp reţeaua de socializare prezintă ameninţări de tot felul care pândesc la tot pasul. Dacă „Isus din Nazaret” postează frecvent manele şi măscări, patriarhul Daniel avea la un moment dat trei conturi false pe care strânsese sute de prieteni şi pe care îi binecuvânta zor nevoie de dimineaţa până …dimineaţa (în realitate, potrivit Patriarhiei, întâistătătorul nu deţine cont de facebook şi nici măcar adresă de mail). Lucrurile iau uneori o turnură tragică: autorul recentului atentat de la Munchen, soldat cu 9 victime, s-a folosit de un cont piratat, invitându-i pe tinerii săi prieteni la acel restaurant McDonalds cu următorul mesaj: Vă ofer tot ceea ce doriți, dar nu prea scump". Bieţii adolescenţi nu bănuiau că pe facebook li se oferă moartea. Gratis. Luna trecută o tânără din oraşul lui Caragiale a fost omorâtă de către un bărbat pe care îl cunoscuse, aţi ghicit!, pe facebook.

Un cont de facebook nu te face neapărat mai fericit sau mai  mai trist, nu te zideşte obligatoriu, nici nu te distruge numaidecât. Depinde numai de tine. Esenţială este selectarea prietenilor virtuali (folosesc această sintagmă deşi mă îndoiesc că porunca iubirii „Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi!” -Luca 10, 27, se poate aplica întru totul doar pe facebook). Prin urmare, ce criteriu foloseşti atunci când accepţi sau trimiţi o cerere de prietenie? Un prim filtru recomandat ar fi să nu accepţi în cercul de prieteni virtuali persoane necunoscute în viaţa reală. Asta te-ar scuti de multe dureri de cap. Pentru unii nu reprezinţi decât un număr sau, mai riscant, o potenţială victimă. Un al doilea criteriu indicat este să accepţi doar prietenia acelor persoane care împărtăşesc aceleaşi gusturi, preocupări şi valori spirituale. Nesocotirea acestei condiţii l-a adus pe un preacuvios părinte în situaţia de a fi invitat de prietenii şi ucenicii săi entuziaşti la susţinerea campaniei „Vrem spitale, nu catedrale!”, iar pe un ateu militant în postura dizgraţioasă de a i se solicita o părere avizată despre prezenţa în biserică a femeii în perioada menstruală. Şi mai sănătos ar fi să combini cele două criterii şi să îi accepţi în lista personală numai  pe cei pe care îi cunoşti în viaţa reală şi cu care împărtăşeşti aceleaşi aspiraţii.

În viaţa ta de zi cu zi apar şi dispar multe persoane. Unele se autoexclud, iar pe altele te vezi nevoit la un moment dat să le elimini deoarece te sufocă şi îţi fac viaţa amară. Puţini prieteni rămân lângă tine pe termen lung, şi mai puţini rămân până la capăt. În lumea virtuală prietenii se comportă la fel. Cu cât sunt mai numeroşi, cu atât mai străini de tine. Ca şi în viaţă, uneori ai nevoie de puţină curăţenie în listă, pentru a nu sucomba sub presiunea la care unii te supun. Câteva block-uri  îţi vor face aerul mai respirabil şi lumea din jurul tău mai frumoasă.

Altfel, netosfera nu poate înlocui viaţa concretă, nici prietenia virtuală pe cea reală. Nu îţi face prieteni închipuiţi care pot deveni peste noapte duşmani adevăraţi!

Iisus din Nazaret (nu derbedeul din Ploieşti) enunţa pentru totdeauna criteriul suprem al prieteniei: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi”. (Ioan 15, 13). La scurt timp după rostirea acestor cuvinte avea să moară pentru noi pe Cruce, ca să ne edifice asupra diferenţei dintre Prietenul adevărat şi prietenii virtuali.

De același autor