„Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18, 20)

Veniţi de primiţi lumina!Pr. dr. Claudiu Băzăvan 15.04.2017

Nu ştiţi voi că aceia care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia premiul?

Alergaţi aşa ca să-l luaţi! (I Corinteni 9, 24)

Atleţii se apropie de finalul cursei. Sunt sleiţi de puteri, cu chipurile vizibil marcate de efortul depus. S-au pregătit îndelung pentru marea cursă, visând să o câştige. În răstimpul celor 5 săptămâni ale antrenamentului oficial şi-au însuşit temeinic regulamentul de concurs, fiind avertizaţi că până şi cea mai mică abatere poate atrage descalificarea sau abandonul. Regula primordială a fost că alergarea la acest tip de concurs se face numai în echipă. Strădaniile şi performanţele alergătorului pe cont propriu nu contează decât ca exerciţii de jogging sau fitness, nefiind în niciun fel premiate şi nici măcar apreciate. Pentru sportiv a contat în primul rând să se ţină de echipa câştigătoare.

Împreună în arenă

Au alergat în prezenţa unor tribune pline: unii spectatori le-au admirat curajul şi spiritul de sacrificiu, gândindu-se serios să intre şi ei în cursă data viitoare; alţii în schimb i-au huiduit şi i-au luat în băşcălie: „uită-te şi la ăştia, nu au altceva mai bun de făcut decât să alerge ca nebunii!”. Oda­tă intraţi în arenă, au avut de străbătut 7 turnante ale arenei, depăşind obstacolele ivite în cale şi sfidând vremea potrivnică. După fiecare turnantă parcursă, făceau un scurt popas, îşi trăgeau sufletele, îşi evalu­au alergarea de până atunci şi se mobili­zau pentru următoarea etapă a parcursu­lui. Pentru a-şi menţine viteza de alergare constantă, sportivii au urmat un regim ali­mentar sever, calitatea şi mai ales cantita­tea hranei având să influenţeze deznodă­mântul cursei.

Dificultăţi de parcurs

În tot acest timp au ascultat îndru­mările antrenorilor, altfel nu ar fi rezistat efortului şi nu ar fi susţinut alergarea până la capăt. Spre deosebire de alte competiţii, de această dată şi antrenorii s-au angajat în cursă, alergând cot la cot cu elevii lor. Când unul dintre sportivi obosea, antrenorul îi venea alături, încurajându-l să continue alergarea. Se întâmpla să obosească şi an­trenorul, şi atunci elevii lui îl înconjurau şi îl îmbărbatau pentru a alerga alături de ei până la capăt.

De-a lungul traseului au fost întâm­pinaţi din loc în loc de comisarii de cursă, foşti mari sportivi de performanţă şi câş­tigători ai aceleiaşi competiţii, care le-au strigat alergătorilor că în joc se află o miză uriaşă şi că eforturile le vor fi răsplătite pe măsură.

Premiul cel mare

Competitorii sunt vlăguiţi, dar ce mai contează? Nimeni nu le poate lua feri­cirea de a fi terminat cursa şi de a fi cucerit marele trofeu: „Intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru: şi cei dintâi şi cei de-al doilea luaţi plata!” Aveau dreptate marii campioni, premiul face mai mult decât milionul de euro acordat pentru o medalie olimpică, mai mult decât lingourile de aur care se acordă la competiţiile de atletism, mai mult decât orice. Trofeul echivalează cu valoarea unei vieţi de om: „Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului!”.

 

PENTRU ILUMINARE

Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Care ai poruncit luminii să strălucească din întuneric, Care ne-ai scos din întunericul înşelăciunii şi ne-ai călăuzit la lumina minunată a cunoaşterii Tale, ascultă-ne pe noi, păcătoşii, în acest ceas şi dă-ne să umblăm în Lumina Ta şi să locuim în ea cât timp vom avea lumina vieţii de faţă. Fă, Doamne, ca lumina faptelor noastre bune să lumineze înaintea oamenilor, ca ei să Te slăvească pe Tine. Căci Tu ne-ai aşezat ca lumină pentru cei ce umblă în întuneric, dar lucrând răul, noi înşine am iubit întunericul mai mult decât lumina. De aceea păcătuind, ne poticnim zilnic, pentru că umblăm în întuneric. Dă-ne, Doamne, să vieţuim în restul zilelor noastre cu ochii minţii luminaţi, albeşte veşmântul strălucitor al Sfântului Botez, pe care l-am înnegrit cu faptele noastre, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca într-o haină. Dă-ne să îmbrăcăm hainele luminii ca să îndepărtăm pe stăpânul întunericului care se preface în înger al luminii. Aşa cum ai strălucit lumină celor ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii, tot aşa străluceşte în inimile noastre lumina Ta cea neînserată, ca strălucind şi noi în această lumină să Te slăvim pe Tine, singura Lumină. Amin!

De același autor