Manastirea dintr-un text

Isihastul și tâlharii19.01.2018

Pe muntele Athlibis trăia un mare isihast şi într-o zi au venit peste el hoţii. Bătrânul a strigat, vecinii l-au auzit, i-au prins pe hoţi şi i-au trimis la guvernator, iar acesta i-a întemniţat. Atunci fraţii s-au întristat, zicându-şi: ,,Din cauza noastră au fost predaţi’’. S-au sculat, s-au dus la avva Pimen şi i-au povestit totul. El i-a scris bătrânului [isihast] următoarele: ,,Gândeşte-te unde a fost prima trădare şi o vei vedea şi pe a doua. Căci dacă nu ai fi trădat mai întâi bunurile lăuntrice, nu ai fi făcut nici a doua trădare’’. Ascultând scrisoarea avvei Pimen – care era renumit în tot ţinutul, deşi nu ieşea din chilia sa – bătrânul s-a sculat, s-a dus în oraş, i-a scos pe toţi hoţii din închisoare şi i-a eliberat de faţă cu toată lumea.


Cuvântul bolnav20.12.2017

Câţiva fraţi s-au dus la avva Felix, împreună cu câţiva mireni, şi l-au rugat să le spună un cuvânt. Bătrânul însă a tăcut. Stăruind ei cu rugăminţile, în cele din urmă le-a zis: „Vreţi să auziţi un cuvânt?”. Ei zic: „Da, avva”. Bătrânul a zis: „Acum nu mai sunt cuvinte. Pe vremuri, când fraţii îi întrebau pe bătrâni şi făceau ce li se spunea, Dumnezeu îi învăţa cum să vorbească. Acum însă, fraţii întreabă, dar nu fac ce aud. De aceea Dumnezeu a luat harul cuvântului de la bătrâni. Nu mai găsesc ce să spună, fiindcă nu mai este cine să pună cuvântul în practică”. Auzind fraţii acestea au suspinat şi au zis: „Roagă-te pentru noi, avva”.


Nu dormiți în front!27.11.2017

Povestea ava despre un alt bătrân din pustie, că l-a rugat pe Dumnezeu să i se dea har, în așa fel încât să nu dormiteze niciodată când are loc vreo convorbire duhovnicească; și, dimpotrivă, dacă cineva se apucă să bârfească ori să spună fleacuri, să adoarmă pe loc, pentru ca urechile sale să nu guste un asemenea venin. Zicea; „Diavolul ațâță la vorbărie goală și luptă împotriva învățăturilor duhovnicești”, dând următorul exemplu: „Odată, când le spuneam unor frați lucruri folositoare, aceștia au căzut într-un somn atât de adânc, încât nici genele nu le mișcau. Vrând să arăt că la mijloc este lucrarea demonului, am început să povestesc fleacuri. Îndată frații s-au înveselit și s-au trezit. Eu am suspinat și le-am zis: „Cât timp am vorbit despre lucruri cerești, ochii voștri, ai tuturor, au fost cuprinși de somn, dar îndată ce am început să spun fleacuri, toți v-ați trezit în mare grabă”. Recunoașteți, așadar, fraților, lucrarea demonului și fiți atenți și păziți-vă să nu mai adormiți când faceți sau ascultați ceva duhovnicesc”.

citește articolul


Cunoaşte-ţi măsura!29.09.2017

Avva Orsisios a zis: „O cărămidă nearsă, așezată la temelia unei case, aproape de râu, nu rezistă nicio zi, dar dacă e arsă, se face ca piatra. La fel, un om cu simțire trupească, unul care nu s-a ars ca Iosif, în frica de Dumnezeu, se sfărâmă îndată ce ajunge conducător. Aceștia au multe ispite, căci trăiesc între oameni. De aceea e bine ca omul care își cunoaște măsura să fugă de greutatea puterii. Cei tari în credință sunt de neclintit. Dacă e să vorbim despre același Iosif, vom spune că nu era de pe pământ – câte ispite n-a avut, și în ce ținut, acolo unde pe atunci nu era nici urmă de credință în Dumnezeu! Dar Dumnezeul părinților săi a fost mereu cu dânsul și  l-a scăpat de toate necazurile, iar acum stă împreună cu părinții săi în Împărăția cerurilor. Noi, la fel, cunoscându-ne măsura, să continuăm lupta (spirituală). Abia așa vom putea scăpa de Judecata lui Dumnezeu”.

citește articolul


O vizită mai puţin obişnuită11.07.2017

Odată, avva Serapion trecea printr-un sat din Egipt și a văzut o prostituată stând în camera ei. Bătrânul  i-a zis: „Așteaptă-mă diseară, vreau să vin și să-mi petrec noaptea lângă tine”. Ea a răspuns: „Bine avva”. Apoi a pregătit și a așternut patul. Seara, bătrânul a venit, a intrat în cameră și i-a zis: „Ai pregătit patul?”. Ea răspunde: „Da, avva”. El a închis ușa, apoi îi zice: „Puțină răbdare. Noi avem o lege și trebuie s-o împlinesc”. Și bătrânul a început slujba. A citit psaltirea și la fiecare psalm făcea câte o rugăciune pentru prostituată, cerând lui Dumnezeu să o convertească și s-o mântuiască. Și Dumnezeu l-a ascultat. Femeia s-a așezat tremurând lângă bătrân și a început să se roage cu el, iar când au isprăvit Psaltirea ea a căzut la pământ. Apoi bătrânul a început Apostolul și a citit mult dintr-însul, până a terminat slujba. Femeia, străpunsă până la lacrimi și dându-și seama că bătrânul n-a venit la ea ca să păcătuiască, ci ca să-i mântuiască sufletul, a căzut înaintea lui și i-a zis: „Fie-ți milă, avva, și du-mă unde pot să-i fiu pe plac lui Dumnezeu”. Bătrânul a luat-o, a dus-o la o mănăstire de fecioare și a încredințat-o unei amme, zicându-i: „Ia-o pe sora aceasta, dar nu-i pune jug sau poruncă precum celorlalte surori, ci, dacă vrea ceva, dă-i, iar dacă vrea să plece undeva, las-o să plece”. După câteva zile femeia i-a zis ammei: „Eu sunt o păcătoasă și vreau să mănânc o dată la două zile”. După alte câteva zile i-a zis din nou: „Am multe păcate, vreau să mănânc o dată la patru zile”. După câteva zile o cheamă iar pe amma și-i zice: „Fiindcă l-am supărat foarte tare pe Dumnezeu cu păcatele mele, te rog, pune-mă într-o chilie, astup-o și, printr-o gaură, dă-mi un pic de mâncare și de lucru”. Amma a făcut întocmai și femeia a devenit plăcută lui Dumnezeu pentru tot restul vieții sale.