Stresul este molipsitor!Dr. Roxana Constantinescu 17.09.2018

“Fericirea depinde de noi!” (Aristotel)

Dacă uneori eşti stresat, dar nu reuşeşti să descoperi cauza, uită-te în jur! Este foarte probabil ca cineva din familie sau din grupul de prieteni să te fi “molipsit”de stres.

Cele mai recente cercetări confirmă că există stres empatic sau stres de mâna a doua, şi nu vorbim doar de cum te face să te simţi, ci şi de schimbările care se produc la nivel fizic. Privind oamenii pe stradă, este aproape imposibil să vezi doi oameni care merg împreună, dintre care unul să fie trist, iar celălat vesel. Ori sunt veseli amândoi, ori supăraţi. La fel şi acasă, în familie, când unul dintre membrii este stresat, în toată casa pluteşte o energie apăsătoare şi toţi devin trişti. Acesta este stresul empatic!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit stresul ”pandemia de sănătate a secolului 21”. Jordan Friedman, orator şi îndrumător în managementul stresului, spune că “stresul empatic este răspunsul organismului la comportamentul celorlalţi. ”Deci, fie că eşti acasă, iar un membru al familiei este stresat, fie că eşti la birou şi unul dintre colegi are o dispută la telefon, este foarte probabil să “iei” şi tu stresul. Heidi Hanna, doctor în cadrul Institutului American de Stres, afirmă că atunci când devenim conştienţi de stresul colegilor, ni se transmite un semnal că şi noi trebuie să fim îngrijoraţi. ”Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Hotchkiss susţin că stresul empatic poate cauza aceleaşi modificări în organism atât în cazul persoanei molipsite, cât şi în cel al persoanei afectate iniţial. Mai mult, aceştia au descoperit, printr-un studiu realizat pe șoareci la începutul anului 2018, că efectele stresului asupra creierului sunt reversibile prin interacţiunea socială, în cazul femelelor, dar nu şi al masculilor. Oamenii de ştiinţă au separat femelele de masculi şi i-au expus aleatoriu la factori de stres înainte de a-i readuce împreună. Apoi au analizat neuronii CRH, responsabili pentru felul în care creierul răspunde la factorii generatori de stres şi au observat că reţele neuronale s-au modificat în mod similar atât în cazul subiecţilor supuşi direct stresului, cât şi în rândul partenerilor care s-au “molipsit”. În cadrul studiului s-a mai observat că stresul poate fi anihilat prin simpla interacţiune cu alţi membri din reţelele sociale, însă selectiv: doar subiecţii de laborator de sex feminin au avut o scădere de 50% a efectelor stresului în urma interacţiunii cu partenerii sănătoşi, nu şi şoarecii de sex masculin.

Probabil, acelaşi lucru se întâmplă şi cu noi, oamenii. Atunci când intrăm nervoşi şi stresaţi într-o sală plină de oameni, gesticulăm, vorbim pe un ton ridicat, trântim telefonul mobil, cei din jur simt energia noastră şi au tendinţa de a empatiza cu noi. Fără să vrem, îi stresăm şi pe cei din jur. În condiţii de stres, în circulaţia sanguină are loc o infuzie masivă de hormoni de stres: cortizol, adrenalină, care determină o creştere de ritm cardiac, iar metabolismul zahărului din sânge se modifică astfel încât să pregătească organismul pentru o reacţie de tipul “luptă sau fugi!”. Cum organismul este implicat în înfruntarea inamicului (stresul), nu se mai concentrează pe anumite procese fiziologice (imunitate), chiar le suprimă temporar. Aşa se explică de ce răceala se vindecă mai greu când eşti stresat sau lipsa poftei de mâncare instalată pe fondul stării de surescitare. Stresul prelungit în doze crescute este unul din principalii factori ce cauzează inflamaţia cronică, aceasta fiind punctul de plecare al multor boli.

Lupta împotriva stresului nu este uşoară şi de cele mai multe ori ţine de felul în care noi asimilăm anumite informaţii sau întâmplări. Totul depinde din ce unghi priveşti lucrurile. “Fericirea depinde de noi!” aşa cum spunea Aristotel. Se recomandă remediile adaptogene pentru cei care au nevoie de ajutor din exterior pentru a reduce nivelul de stres: ginsengul indian sau ashwagandha pentru scăderea cortizolului, maca, un complex de aminoacizi, vitamine şi minerale pentru restabilirea echilibrului organismului, maitake, antioxidant şi protecţie celulară, rhodiola, ce combate stresul şi efectele negative ale acestuia. Jordan Friedman recomandă un exerciţiu pentru calmare rapidă pentru toţi care trec prin situaţii stresante şi care se pierd cu firea:

1.Inspiră şi ţine aerul în piept 5 secunde.

2.Repetă în gând: ”sunt calm!”.

3.Expiră şi spune în gând: ”sunt calm!”.

4.Repetă de 3 ori exerciţiul, respirând normal pentru 5-10 secunde între reprize.

Aminteşte-ţi constant să respiri şi încearcă să priveşti lucrurile şi din altă perspectivă înainte să laşi stresul să guverneze viaţa ta şi a celor apropiaţi. Mănâncă sănătos, dormi îndeajuns, fă mişcare şi bucură-te în fiecare zi!

”Nu lăsa stresul să guverneze viața ta și a celorlalți!”

 

De același autor