Irina Ionescu
■ Scriind despre sufletul satului, Lucian Blaga afirma, cu profunzimea caracteristică: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”. Azi, trăind în haosul și aglomerația Bucureștiului sau ale altor mari orașe, visăm și ne dorim pacea locurilor unde timpul și spațiul fac loc veșniciei. „Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii!” – cuvintele lui Nicolae Iorga scrise caligrafic, de mână, pe peretele clasei mele, au rămas în adâncul sufletului meu.
Acolo, în școala mea de țară, unde făceam primii pași pe cărările cunoașterii, învățătorii și profesorii au picurat dragostea de neam și de țară în sufletul meu. Nu am prins șezătorile autentice, unde tineri și bătrâni, muncind laolaltă, făureau bijuterii de artă tradițională autentică, dar îmi amintesc și acum bucuria cu care învățătoarea noastră ne deslușea tainele nașterii straielor populare. Ne învăța, cu răbdare și pricepere, cum să coasem în punct românesc, și noi, copiii, neștiind că aceasta era de fapt o mărturisire continuă a credinței noastre, „desenam” cu acul în fiecare zi mii de cruciulițe.
Conştiinţa eclesială Conştiinţa naţională şi eclesială românească s-a născut și a perpetuat în inima satului românesc. Şcoala românească a fost plămădită cu rugăciune în bisericile de țară, primele cărți pentru învățarea alfabetului fiind cărți duhovnicești. Satul românesc este deținătorul și păstrătorul comorilor de neprețuit ale poporului român. Comuniunea dintre învățător, preot și enoriașii lui au făcut ca acestea să nu dispară. Aceste bogății așteaptă mărturisitoare, în tăcere, să fie redescoperite și repuse în valoare de noi, cei care știm că doar flacăra nestinsă a acestora ne păstrează uniți și puternici întru păstrarea identității naționale, într-o lume a globalizării generale.
Am redescoperit frumusețea portului popular și astăzi preferăm din nou – cel puțin într-o variantă adaptată vremurilor, varianta „etno” – ia românească. În România, dar și peste hotare, acolo unde trăiesc români, la biserică sau la evenimente de suflet, tinerii și bătrânii, copiii încep să se îmbrace românește. Am înveșmântat și trupul și sufletul, căci am adus odată cu portul popular și încărcătura sa culturală și spirituală, o chintesență a neamului românesc, simbolistica acestuia povestind despre istoria, credința și frumusețea poporului nostru, amprenta noastră identitară.
Apartenenţa la Neam Această temă, deosebit de amplă și interesantă, va fi dezvoltată la evenimentul cultural creștin „Veșnicia s-a născut la sat”, organizat de „Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca”, la care vă invităm să luați parte alături de noi. Invitați sunt preotul Mihai Andrei Aldea și scriitorul și publicistul Ciprian Voicilă. Talentații membri ai „Asociației Tradiția Românească”, conduși de preotul Vladimir Cătălin Alexa, mărturisind în cântece credința creștină și apartenența la neamul românesc, vor îmbrăca în sunet și culoare evenimentul nostru. Postul de radio al valorilor tradiţionale şi folclorului autentic românesc, Antena Satelor, va fi partenerul media al evenimentului care se va desfășura în Aula Magna a Facultății de Biotehnologii a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, în seara zilei de 24 mai 2019, ora 18:30. Aniversarea celor 10 ani de activitate ai fundației, în „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, în cadrul acestui generos eveniment, nu este deloc întâmplătoare. Deși a fost lansată la București, pe 27 mai 2009, mulți din membrii fundației sunt născuți, crescuți și formați la sat, oameni curați cu inima și iubitori de Dumnezeu. O parte din proiectele sau pelerinajele noastre s-au desfășurat în sate sau au promovat satul românesc și tradițiile sale.
Militantul Dan Lucinescu Marcat de întâlnirea providențială cu Părintele Arsenie Boca (în 1944, la mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus) și apoi câștigat spiritual de prietenia cu duhovnicul Ardealului, Dan Lucinescu, membru fondator al fundației, a trecut cu bine peste cei 15 ani de închisoare comunistă. La Suceava, într-una dintre temnițele comuniste, acesta a pătimit în aceeași celulă cu Părintele Justin Pârvu. După eliberare, Dan Lucinescu a reluat și absolvit studiile universitare și postuniversitare, devenind lector la Politehnica București și cercetător al Academiei Române.
Inventator și autor a peste 20 de volume, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Suedia, măcinat de sentimentul de pierdere a conștiinței naționale în anii comunismului, Dan Lucinescu militează pentru renașterea acesteia în rândul tinerilor români. El hotărăște, împreună cu Cristian Filip pe care-l întâlnise în 2006, să (re)editeze în tiraje maricărțile sale, multe fiind omagii aduse eroilor din temnițele comuniste și de pe fronturile de apărare a țării. Dan Lucinescu, Cristian Filip și editorul cărților, Ionel Rusei, au mers în 2009 la mănăstirea Petru Vodă ca să îl întâlnească pe Arhimandritul Justin Pârvu, care a binecuvântat ideea celor trei de a înființa o fundație creștină, care să îl aibă drept ocrotitor și patron spiritual pe Părintele Arsenie Boca.
Trăirea creştină
Fundația promovează spiritualitatea creștină și valorile românești, marii duhovnici ai României, elitele și eroii români, căutând să găsească în satul românesc și tradițiile sale izvorul sentimentelor, credinței și trăirii creștine. Fundația urmărește dezvoltarea învățământului creștin orthodox și contribuția efectivă a acestuia la formarea culturală și spirituală a noilor generații, pentru ca valorile naţionale şi credinţa românilor în Dumnezeu să nu se piardă.
Dar, pentru că „ceea ce suntem vorbeşte mai tare decât ceea ce spunem” (scria părintele Arsenie Boca la sfârşitul „Bibliei” sfinţiei sale), faptele noastre trecute, prezente sau viitoare sunt dovada și chezășia creșterii noastre spirituale, a prezenței noastre pe scena istoriei ca păstrători ai identității noastre naționale în veșnicie.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!