Portret de autor: Carmen-Francesca BanciuDr.phil. Cătălina Ene Onea 24.10.2019
Născută și crescută la Lipova, într-un mediu ca un mozaic cultural și lingvistic (în familie vorbea de mică româna, germana, maghiara, italiana), Carmen-Francesca Banciu se numără astăzi printre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori originari din România stabiliți în Germania.
„Berlinul este Parisul meu!”
Recunoscută ca membră a Generației optzeciste și a celebrului Cenaclu de Luni, Banciu debutează în anul 1984, la Editura Cartea Românească, însă din 1985 și până în decembrie 1989 are interdicție de a publica în România, în urma Premiului Internațional al orașului Amsberg, obținut pentru povestirea „Ghetou strălucitor” (versiune în limba germană de poetul Rolf Bossert) – o perioadă extrem de dificilă pentru ea și familia sa, după cum mi-a mărturisit personal autoarea într-o discuție recentă la Berlin.
În 1991 este invitată în Germania cu o bursă în cadrul Programului Artist- in- Residence al DAAD pentru anul respectiv, iar șederea sa la Berlin, gândită inițial pentru doar un an de zile, s-a transformat în timp într-o ședere de aproape 30 de ani... Nu se vedea rămânând aici, a visat întotdeauna să ajungă la Paris, se confesează scriitoarea în cunoscutul său roman de caracter autobiografic „Berlin ist mein Paris” (Berlinul este Parisul meu), apărut în anul 2001 la editura Rotbuch din Berlin. Din 1992 trăiește însă ca scriitor independent în capitala Germaniei, pe care a descoperit-o la începutul anilor ‘90 ca pe un mediu efervescent și propice pentru literatură și cultură, pe fundalul unei deschideri și libertăți resimțite în toate domeniile după căderea Zidului; scrie și texte pentru radio și ziare, predă cursuri de Creativity and Creative Writing la invitația mai multor instituții culturale și universități din țări ca Germania, SUA, Marea Britanie, Italia, Polonia ș.a., și se pare că „Parisul încă poate să mai aștepte”, declară autoarea zâmbind într-un reportaj al TVR din anul 2015 despre români și românce de succes în străinătate.
Ambiție, inspirație, generozitate
Începând cu anul 1996 Banciu își scrie textele în limba germană. Romanul său Lebt wohl, Ihr Genossen und Geliebten a fost nominalizat anul trecut la Deutscher Buchpreis, clasându-se printre cele mai apreciate 20 de romane din spațiul vorbitor de limbă germană ale anului 2018. A primit de-a lungul timpului numeroase premii și burse prestigioase, iar textele ei au fost traduse în mai multe limbi. Trei din volume i-au apărut și în traducere în limba engleză, iar romanul Vaterflucht în versiune engleză este în curs de apariție, urmând să vadă lumina tiparului în toamna acestui an. A publicat, printre altele: Trilogie der Optimisten: Vaterflucht Das Lied der traurigen Mutter, Lebt wohl, Ihr Genossen und Geliebten!, Ein Land voller Helden, Berlin ist mein Paris, Geschichten aus der Hauptstadt, Fenster in Flammen, Leichter Wind im Paradies.
De asemenea, se implică de câțiva ani, ca director adjunct, și în proiectul revistei interdisciplinare, transnaționale și plurilingvistice de format electronic, Levure Littéraire, fondată de poeta română stabilită la Paris, Rodica Drăghincescu, o platformă culturală generoasă și ambiţioasă, care reunește poeți, scriitori, artiști, fotografi sau performeri din întreaga lume. Printre cele mai recente proiecte ale scriitoarei se numără o producție internațională de teatru documentar bazat pe mai multe romane ale sale, A Land full of Heroes, cu care s-a aflat în această vară într-un turneu în străinătate alături de fiica sa, actrița Meda Gheorghiu-Banciu.
Manual de întrebări
În România a apărut de curând Manual de întrebări, însuși volumul de debut al autoarei din anul 1984, reeditat acum la Editura Tracus Arte, carte care a fost prezentată cu succes la Bookfest în perioada 29 mai - 2 iunie 2019.
În prefața cărții, Carmen Mușat vorbește despre Manual de întrebări ca despre o carte „ce impresionează prin varietatea tipologiilor umane și a situațiilor de viață relatate, prin luxurianta explozie de culori, sunete, mirosuri și gusturi ce definesc universul aproape mitic al copilăriei. Un roman latent, care-și invită cititorii într-o veritabilă călătorie inițiatică în tainele realului și în ale ficționalului deopotrivă”. Este vorba, de fapt, de un roman alcătuit din cincisprezece narațiuni de sine stătătoare, care în viziunea lui Radu G. Țeposu „adună toate amănuntele care fac posibilă conturarea unei lumi vaporoase, incerte și transparente, aproape himerice, perceptibile totuși și plauzibile sub latura reprezentării. În fapt, totul e o proiecție a naratorului, o dezvoltare a rememorării, căci lumea prinsă în plasa analizei e văzută mai mult cu ochii minții.“
Autoarea Carmen-Francesca Banciu transmite cititorilor Conștiința un călduros salut de la Berlin, invitându-i cu drag la lectura cărții sale care se află deja în librăriile din România.
Fragment de text din Manual de Manual de întrebări, Carmen-Francesca Banciu:
„Am ajuns prin cimitir. Pentru că vreau
să-i regăsesc pe cei care sunt și pe cei care
nu mai sunt. Dâra înserării se prelinge
pe potecă săltând ușor pe stropii de apă
căzuţi din găleata femeii. Departe, o
femeie stropește pământul. Pământul
morţilor din cimitir. Pământul celor vii
care și-au cumpărat viitoarea odihnă.
Femeia stropește pământul oamenilor.
Trecutul. Prezentul. Prostii. De fapt, eu
vreau să vorbesc despre cu totul altceva.
Un rug roșu de flori adună toată lumina
asfinţitului în el, sângerând moartea
unei zile. Mă duc să văd pe acolo cine a
mai murit. Cine a mai murit de când am
plecat eu.”