Ce suntem și ce avemFizician dr. Sabina Ene 10.12.2021
Sunt lucruri și fapte care se dăruiesc și altele care se primesc. Le înfăptuim gândind bunătatea în lumină și dragoste și reciproc. Nu totul se schimbă însă odată cu trecerea timpului, ci numai în amintire… Și noi suntem atenți să ne înțelegem identitatea în fiecare moment.
”Se intră în rai și astăzi!”
Paul Evdochimov, în Vârstele vieții spirituale, scria că acțiunea de mulţumire pentru ceea ce suntem şi pentru ceea ce avem, adică doxologia, răscumpără vremea, e o deschidere spre prezentul etern. Și, de asemenea, în Femeia sărmană, scria și Leon Bloy: „Se intră în rai astăzi.”
De aceea, trebuie să acceptăm îndemnul academicianului A. Bloom ca astăzi să citim cuvântul viu al Sfintei Scripturi ca pe o scrisoare adresată nouă, în care suflă viaţa pe care o primim ”şi căreia îi răspundem cu sufletul şi trupul, cu întreaga noastră făptură.” Și îndemnul Sfântului Apostol Pavel: ”Rugaţi-vă neîncetat!”, trebuie să ne găsească în permanenţă pregătiţi cu trăirea spirituală.
Enigme și revelații
Universul este plin de enigme, din care multe au fost descoperite și altele urmează; toate acestea la un loc reprezentând realitatea. Pentru credincioși realitatea Îl include și pe Dumnezeu. Pentru necredincioși este doar o realitate materială, doar ea constituind obiectul cercetărilor. Savantul însă știe că adevărul, ceea ce poate el spune despre realitate, este mereu aproximativ; el nu coincide niciodată cu realitatea însăși. Toată “munca științifică este bazată pe credință, este inspirată de speranță și mișcată înainte de o sistematică și creatoare îndoială. Acest lucru e important în cercetarea științifică, gândirea filosofică și experiența religioasă”, scria academicianul A. Bloom. Einstein afirma că nu a găsit în știința sa nimic care să se opună religiei. Și teoriile sale au fost confirmate atât în timpul vieții, cât și după moartea sa.
Oamenii de știință dau mărturie
De exemplu, în 1922, pe durata unei eclipse totale de soare, observațiile și calculele făcute de A. Eddighton au confirmat o parte din concluziile Teoriei Relativității Restrânse, referitoare la abaterea stelelor în jurul Soarelui, la faptul că lumina este atrasă de deformările provocate de către aștri, fiind la rândul său, deformată. Deformarea suferită de lumină implică prelungirea traseului ei, din cauza forței de atracție precum și ca urmare a faptului că viteza sa rămâne constantă. Cu cât este mai mare forța de atracție, cu atât se încetinește scurgerea timpului.
Cercetările și descoperirile științei contemporane au avut la baza previziunile lui Einstein. Acesta, de altfel, se aștepta la confirmări ale descoperirilor sale făcute de știința modernă. De exemplu, atunci când Eddighton l-a anunțat că ceea ce a prezis el despre curbura razelor luminoase emise de o anumită stea aflată în spatele Soarelui este confirmată, Einstein a răspuns: ”Acest lucru nu mă miră; contrariul ar fi fost împotriva bunului Dumnezeu.”
Istoria cuprinsă de veșnicie
În general, evoluția descoperirilor științifice în istorie ca act spiritual, cum scria Lucian Blaga, în Trilogia Cosmologică - Fiinţa istorică, face ca istoria să nu mai însemne doar informare, ci şi formare. “În hermeneutica istoriei se face o interesantă distincţie între verticala tradiţiei ce se află în complementaritate cu orizontala contextului istoric” (Lucian Blaga). Verticala tradiţiei a fost adesea ilustrată prin mit. Istoria nu trebuie doar să explice trecutul, ci şi să prevadă viitorul.
Istoria, ca și religia, este dinamică. Pentru înțelegerea istoriei, trebuie ca omul să fie iniţiat într-o ordine transistorică, mitică, arhetipală, sacră şi spirituală. E necesară o valorizare a istoriei poporului prin raportarea la cosmic, la universal.