“...vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea.” (Luca 24,14)

“Suntem cu toţii copii ai lui Dumnezeu!” Pr. dr. Claudiu Băzăvan 02.02.2017

-Dialog cu Margaritis Schinas, Membru al Parlamentului European-

Stimate Domnule Schinas, mulţumindu-vă pentru amabilitatea de a sta de vorbă cu redacţia Conştiinţa, vă întreb direct: care mai este locul lui Dumnezeu în Noua Europă?

Religia joacă un rol important în societatea noastră şi se află în centrul culturii europene. Partidul popular european (PPE), grupul politic căruia îi aparţin, susţine cu tărie valori precum demnitatea umană, libertatea şi egalitatea, care sunt principii de bază creştine. În plus, PPE a făcut campanii numeroase pentru introducerea în Tratatul de la Lisabona a unei referiri la moştenirea creştină şi religioasă a Europei.

Ce credeţi despre religiile din Europa? Este vreo problemă dacă eşti creştin sau musulman? E mai bine să fii catolic sau ortodox?

Parlamentul European a declarat 2008 anul Dialogului Intercultural, susţinând mesajul că marea diversitate culturală a Europei reprezintă un avantaj unic. Scopul este creşterea interacţiunii dintre diferitele culturi, limbi, grupuri etnice şi religii din Europa şi din afara ei. Coexistenţa creştinilor şi necreştinilor înseamnă o îmbogăţire reciprocă. În principiu, să trăim împreună în armonie, ca şi copii ai aceluiaşi Dumnezeu, a fost unul din motivele care au stat la baza lansării procesului de integrare europeană.

Care sunt cele mai recente reglementări în privinţa religiilor?

Uniunea Europeană nu are nicio competenţă în problemele legate de religie şi prin urmare nu poate produce legislaţie în această privinţă. Statele Membre sunt cele care au competenţă deplină în această direcţie, şi, conform Tratatului de la Amsterdam, „Uniunea Europeană respectă şi nu prejudiciază statutul stipulat de legislaţia naţională a bisericilor şi asociaţiilor sau comunităţilor religioase din Statele Membre”.

De ce îşi neagă Europa originea creştină? Există vreun motiv politic?

Este de netăgăduit că identitatea creştină reprezintă centrul culturii europene. Mesajul pe care Parlamentul European încearcă să o proiecteze este unul de coexistenţă paşnică şi rodnică. Tratatul de la Lisabona menţionază în mod explicit că Uniunea Europeană “se inspiră din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale ale drepturilor inviolabile şi inalienabile ale persoanei umane, libertatea, democraţia, egalitatea şi suveranitatea legii.” Am fi preferat o referinţă mai explicită la creştinism, dar celelalte partide politice nu ne-au susţinut.

Pentru UE Dumnezeu este doar o opţiune personală?

Religia şi credinţa sunt probleme de convingere personală. Impunerea oricărei religii ar fi o încălcare a principalelor drepturi ale omului şi împotriva valorilor europene. Carta UE a Drepturilor Fundamentale se referă în mod specific la libertatea religiilor.

Cum promovaţi identitatea ortodoxă?

Din 1996, Partidul Popular European, în urma unei invitaţii din partea Preafericirii Sale Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu I, organizează anual un dialog cu Bisericile Ortodoxe. Aceste întruniri contribuie la mobilizarea politicienilor şi liderilor bisericeşti pentru consolidarea societăţii civile şi promovarea relevanţei credinţei ortodoxe în cadrul UE. Dialogurile regionale dintre Biserici şi comunităţile religioase pot avea o contribuţie semnificativă la stabilitatea şi dezvoltarea regiunilor în faţa instabilităţilor şi tensiunilor.

Margaritis Schinas (carte de vizită)

- Licenţă în drept, Universitatea Aristotel din Salonic (1985); diplomă de studii europene aprofundate şi administraţie comunitară, College of Europe (Bruges, Belgia, 1986); master în administraţie publică şi politici publice, London School of Economics and Political Science (1987); bursă de cercetare “Robert Schuman” la Parlamentul European.

- Angajat al Comisiei Europene din 1990; a ocupat posturi cu responsabilitate în cabinetele unor comisari (1992-1994 şi 1999-2004); şeful Serviciului de presă şi informare al Reprezentanţei Comisiei Europene în Grecia (1994-1999); a lucrat în domenii precum transportul, energia, informaţiile, cultura, comunicaţiile, protecţia consumatorului şi sănătatea publică;din iunie 2004 până în octombrie 2007, şef de cabinet al comisarului cipriot, dl Markos Kyprianou, cu responsabilităţi în domeniile sănătăţii publice, protecţiei consumatorului şi siguranţei alimentare.

- Membru al grupului Parlamentului European la reuniunea parlamentară comună privind Strategia de la Lisabona.

De același autor