O carte A-TIPICĂ: „TAINA OMULUI – FIRESCUL RUGĂCIUNII”Silviu Alupei 29.02.2024
- Dacă ar exista un top/clasament al cărții religioase ortodoxe, editate de BOR (entru anul 2023, lucrarea „TAINA OMULUI – FIRESCUL RUGĂCIUNII / Experiența isihastă în mileniul al III-lea” s-ar situa, probabil, în primele cinci apariții publicistice.
- Revista CONȘTIINȚA semnalează acest eveniment. Cartea a fost tipărită la editura BASILICA și constituie o dovadă că mistica bizantină a supraviețuit veacurilor netrebnice și că isihasmul ortodox a traversat deja două milenii (timp de mare încercare pentru Biserica lui Hristos) .
- Astăzi, în vremuri de START-PARUSIE, o astfel de lucrare teologică poate fi un colac de salvare religioasă (în plus de cea metafizică și... mistică) pentru creștinii de pretutindeni, indiferent de confesiune/denominațiune, care tind a se cufunda în depresie spirituală din cauza fenomenului de secularizare, ajuns la cote apocaliptice, conform unor voci de trăitori adevărați ai Ortodoxiei bi-milenare.
Această a-tipică lucrare de teologie mistică are trei coordonatori: pr. Ioan Bârgăoanu, prof. univ. Mihai-Dan Chițoiu și diac. Mihai-Iulian Grobnicu. Acești intelectuali ortodocși (doi clerici și un laic universitar) au riscat, în opinia mea, enorm prin editarea acestei cărți. Să aduci în atenți unei „opinii publice de mileniul III” experiența isihastă și mistica bizantină – iată un fapt editorial care contrastează cu procesul de de-sacralizare a lumii de azi.
Mistica bizantină
Atenție, însă! Acești trei coordonatori ai lucrării au și doi „complici” (în semantica... pozitivă a curajului intelectual). Cine sunt aceștia? Primul: chiar Patriarhul BOR (PF Daniel) care a semnat „Cuvântul înainte”. Al doilea: ÎPS dr. Ioachim Giosanu (Arhiepiscopul Romanului și Bacăului). Semn că mistica bizantină încă este prețuită în spațiul carpato-danubiano-pontic, unde Ortodoxia românească a dat nor de martiri/mucenici – clerici, monahi și mireni – pentru apărarea credinței adevărate în Hristos.
Patriarhul Daniel arată că „volumul cuprinde actele Simpozionului Internațional, desfășurat între 15-16 februarie 2022, la Protoieria Onești și la Biserica «Sfântul Simeon Noul Teolog» a Parohiei «Buna Vestire» - Mănăstirea Cașin II din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. [...] Biserica înălțată în comuna băcăuană Mănăstirea Cașin este singurul lăcaș de cult din țara noastră dedicat marelui mistic bizantin” (ridicată, după 1990, prin strădania preotului paroh Ioan Bârgăoanu – n.r.).
„Un gest de frondă”
Lucrarea (care poate scandaliza lumea atee de astăzi!) se deschide cu un studiu intitulat „Părintele Dumitru Stăniloae și metodele bizantine și filocalice ale rugăciunii inimii”, semnat de ÎPS dr. Ioachim Giosanu (care a sintetizat argumente din teza sa de doctorat, susținută, după 1990, la Paris, sub coordonarea marelui teolog ortodox occidental Olivier Clement – teză dedicată operei Părintelui D. Stăniloae).
Să scrii și să publici, la început de mileniu III, ca patriarh al BOR și ca ierarh al BOR despre „metode bizantine și filocalice” (pentru practicarea rugăciunii inimii) mi se pare un gest de frondă la adresa lumii post-moderne, care încă tolerează Ortodoxia bi-milenară ca pe un „fapt divers” numai bun de pus la „insectar” într-un... muzeu religios!
Patriarhul BOR și ierarhul Ioachim Giosanu au riscat, dar au punctat istoria începutului de mileniu III – mileniu care se anunță a fi caracterizat de vremuri eshatologice tot mai vizibile.
După ce amintește de „Tratatul de mistică” al Părintelui Stăniloae, un curs universitar inspirat după lucrarea academică a marelui teolog și profesor Nichifor Crainic, fondatorul catedrei de Mistică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, ÎPS dr. Ioachim Giosanu face un rechizitoriu contra de-sacralizării lumii moderne. Iată o „șarjă” (teologică ortodoxă):
„Părintele Stăniloae, prezentând rugăciunea inimii ca pe o finalitate a îndumnezeirii, condamnă spiritualismul occidental abstract. Și afirmă că acest spiritualism, care se regăsește în anumite practici religioase, este «contra naturii».”
„Ecrane digitale”
Volumul cuprinde texte raportate la viața creștinului post-modern. M-a impresionat, de exemplu, articolul „Rugăciunea Bisericii, o perpetuă Cincizecime”, scris de preotul Ciprian-Ioan Ignat. De mare utilitate pentru societatea tehnologizată de azi mi s-a părut studiul „De la lumina ecranelor digitale la lumina lui Hristos. Modelul Sf. Simeon, Noul Teolog”, semnat de pr. prof. univ. Ioan C. Teșu (unul dintre cei mai profunzi și prolifici teologi, în plan publicitic/editorial). De mare impact este și studiul „De la Iov cel biblic, la Iov cel întemnițat. Suferință și bucurie în închisorile comuniste”, redactat de pr. Marius Alin Țeican.