Nu permiteți să fim unealta lor!Gabriela Băducu 15.02.2017

Imaginile unei Românii sătule de minciuni, a unei Românii unite fac  înconjurul lumii. Mulțimile au acum o singură voce, a dezgustului și în același timp a determinării... O voce puternică, care răsună până dincolo de hotare și care de data asta nu mai poate fi înăbușită!

Conflict între generații?

De data asta așa nu mai merge! Măcar de acum, sunteți datori să respectați principiile pentru care odinioară părinții și bunicii noștri și-au dat viața! Măcar de acum, copiii noștri să crească în propria țară eliberați de orice fel de jug! Este mesajul pătrunzător care dă fiori până și celei mai nepăsătoare persoane și care ne urcă pe culmile optimismului – corupția eradicată și demagogii demiși! Este oare acesta un scenariu plauzibil ori ne îmbătăm cu apă rece? Oricât de promițător ar părea acum viitorul apropiat pentru cei care şi-au propus să reziste, să nu omitem cuvântul psalmistului: „fericit bărbatul, a cărui nădejde este numele Domnului şi n-a privit la deşertăciuni şi la nebunii mincinoase” - Psalmul 39.

Există, în același timp, tabăra celor mulțumiți de guvernarea semiobscură şi care nu-şi doresc să schimbe rezultatul alegerilor la care, altminteri, au participat. Este glasul multora dintre bătrânii noştri care, contrar portretului creat de Barbu Delavrancea şi lipsiţi de înţelepciunea cu care ar trebui să-i sfătuiască pe cei mai tineri şi nechibzuiţi, au ales mocirla în care politicieni au rămas blocați. Sunt rezultatul atâtor ani înveninați cu îndoctrinări de masă şi care pentru zece lei în plus la amărâta pensie sunt gata să îngenuncheze în fața falşilor garanţi ai bunăstării noastre. Pentru a îngenunchea înaintea Domnului, dându-I slavă pentru cât de mult ne rabdă pe acest pământ, nu mai găsesc timp, fiind mult prea prinşi de actualitatea scandalului fără sfârşit, alimentat constant de presa audiovizuală.

Cugete tocmite

De cele mai multe ori mă întreb ce anume îi legitimează pe unii să invoce  manipularea practicată de unele canale tv de ştiri, citând în schimb pe altele. Oare nu cumva sunt toate ghidate de acelaşi ţel, respectiv atingerea celui mai înalt rating, desigur, prin mijloace diferite, dictate de afinitățile politice ale celui care le semnează lunar statul de plată? Ei fiind cei care cern informațiile, stabilind ce anume să ajungă pe micul ecran al omului de rând şi ce anume să rămână rezervat exclusiv celor din culisele jocului. Din nefericire, pe lângă tiparul servil în care toți aşa-zişii jurnalişti se încadrează, rând pe rând, încep să adopte stilul atotcunoscătorului, singurul rezultat vizibil fiind acela al unei mass-media de proastă calitate. Astfel, am auzit cu prilejul haosului instalat fel de fel de termeni, unii juridici, alții adaptați, poate chiar inventați cu privire la vestita OUG 13/2017. Potrivit multora, actul în cauză trebuia retras, alții erau de părere că se impunea a fi abrogat, fiind contrazişi de o a treia parte care încerca să explice cum înainte de intrarea în vigoare a unui act normativ nu se poate vorbi despre abrogarea sa.

O țară dezbinată

La o aşa diversitate de opinii, de altfel neavizate, ce au înțeles profanii? Poate tocmai acesta este motivul pentru care unii încă nu sunt lămuriți cu privire la motivul revoltării. Ba hoții să rămână închişi, ba retrageţi ordonanța! Când în Piața Victoriei, când la Palatul Cotroceni! Dar ce pretenții am putea avea de la cei cuprinşi de spiritul de turmă, când tocmai părerile profesioniştilor sunt împărțite? Gheorghe Ivan, profesor universitar și  procuror în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, considera în 2016 că, aşa cum este reglementat de Codul penal, abuzul în serviciu este de sorginte comunistă,  impunându-se modificarea incriminării, astfel încât legea penală să fie incidentă doar atunci când faptele săvârşite prezintă o gravitate deosebită. Cât privește fatidica ordonanță, au fost juriști care au opinat în sensul că pentru un prejudiciu mai mic de 200 000 lei infracțiunea a fost dezincriminată. Pe de altă parte, prof. univ. dr. Gh. Piperea considera că, dacă ne aflăm în prezența unei vătămări grave, certe şi efective a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, este antrenată răspunderea penală şi pentru o pagubă materială mai mică de 200 000 lei. Totodată, s-a menționat că toate ordonanțele de urgență prin care a fost modificat Codul penal sunt neconstituționale pentru că sunt în dezacord cu principiul separației puterilor în stat, în timp ce CCR a tranșat definitiv problema, hotărând recent că prin emiterea OUG 13 nu a existat un conflict de natură constituțională între autoritatea executivă şi cea legiuitoare.

Nu de popor le pasă lor!

Ne-am fi putut aştepta la altceva de la un sistem a cărui disfuncționalitate e îndeobşte cunoscută? Speranțele se năruie într-un stat în care cel chemat să asigure bunul mers al justiției răspunde la întrebări solicitând alte întrebări. Într-un stat în care, în urma tragediei din Colectiv, în care zeci de tineri au pierit mult prea devreme, oamenii au protestat, iar guvernul a demisionat, unui alt club arhicunoscut din capitală i se permite să funcționeze fără autorizații, pe propria răspundere. Nu pe propria răspundere a funcționat, ci cu riscul morții sutelor de tineri ce petreceau weekend după weekend într-o teribilă capcană. Într-un stat în care, pentru a-și justifica acțiunile greșite, se dau publicității stenograme ale ședințelor de guvern pentru a arăta că și cei dinainte au procedat la fel - „Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău.” Matei 7, 5

Este imposibil ca într-un astfel de context să nu realizăm că rezistența sutelor de mii de oameni nu este decât o unealtă în lupta guvernului cu opoziția. Nu separația puterilor în stat ori respectarea statului de drept este grija politicienilor, ci acapararea puterii, însăşi imaginea unui om politic îngrijorat de încălcarea Constituției reprezintă un paradox. Și toate acestea pentru că ignoră cuvintele Mântuitorului „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” – Luca 12, 15, și caută cu orice preț să aibă acces la averea țării, asigurându-și un viitor bogat. Au înțeles anapoda democrația și trec cu vederea suveranitatea poporului, faptul că doar ne reprezintă și că mulțumită nouă ocupă acum cele mai importante funcții. Vă propun, așadar, să nu vă mai amăgiți, punându-vă nădejdea în ei, pentru că niciun ajutor nu va veni de la ei, ci de la Dumnezeu, așa că „aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi.” – 1 Petru 5, 7

Strigăm în zadar?

Cu toate acestea, nu doar OUG 13/2017 a constitui mărul discordiei, ci şi grațierea anumitor infractori. I-am auzit pe mulți cum s-au opus cu vehemență grațierii şi amnistiei, cu toate că niciunul dintre ei nu m-a putut lămuri cu privire la faptele vizate în proiectul de lege cu pricina. Trecând cu vederea acest detaliu, este de admirat că, la nivel național, românii sunt preocupați de înfăptuirea dreptății. Pe de altă parte, bine ar fi ca, nu peste mult timp, atunci când părerea noastră va fi cu adevărat luată în seamă, să nu ne mai grăbim să-l grațiem cu atâta uşurință pe Baraba - Matei 27, 15-21

În fața acestor vremuri tumultoase, datoria noastră de creștini este să înțelegem că „ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată,    dintr-un cuget bun și dintr-o credință neprefăcută. Unii, fiindcă s-au depărtat de aceste lucruri, au rătăcit și s-au apucat de flecării” – 1 Timotei 1, 5-6 și prin urmare, nimic nu se va schimba dacă întreaga clasă politică nu va fi reformată, de la nivel central, până la nivel local. Totul e în zadar, fiecare strigăt se estompează până ce români cu dragoste pentru Dumnezeu şi pentru ceilalți, cu respect pentru valorile şi tradițiile româneşti vor păşi la conducerea statului - „Dacă vorbește cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujește cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu; pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Iisus Hristos.” 1 Petru 4, 11

Să nu îi lăsăm să ne dezbine!

Până atunci ar trebui să fim cu băgare de seamă, să nu-i lăsăm să ne dezbine pentru a ne conduce după bunul plac, ci noi să respectăm porunca lăsată de Hristos, precum și Sfântul Apostol Ioan ne îndeamnă: „Să ne iubim unii pe alții, căci dragostea este de la Dumnezeu. Și oricine iubește, este născut din Dumnezeu și cunoaște pe Dumnezeu” – 1 Ioan 4, 7. Astfel încât, detașați de grijile acestei lumi, nu vom risca să devenim spectatori încătuşați ai unei piese ieftine de teatru, ai cărei protagonişti – mai  marii partidelor politice- aduc aminte de eterna luptă dintre clanul leilor, stăpânii savanei, care orbiți de  putere, cred că pot face orice, oricând, şi haita hienelor, care profită de orice împrejurare pentru a fura ciolanul.

De data asta așa nu mai merge! Măcar de acum, sunteți datori să respectați principiile pentru care odinioară părinții și bunicii noștri și-au dat viața! Măcar de acum, copiii noștri să crească în propria țară eliberați de orice fel de jug!

Totul e în zadar, fiecare strigăt se estompează până ce români cu dragoste pentru Dumnezeu şi pentru ceilalți, cu respect pentru valorile şi tradițiile româneşti vor păşi la conducerea statului.

De același autor