„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele!” (Rom. 12, 21)

Din programul zilnic: circ și pâineGabriela Băducu 17.07.2018

Nu cumva fiecare dintre noi am ajutat la consolidarea acestui sistem corupt?

Greu se mai limpezesc apele tulburi în care se scaldă politica din România! Dar oare se vor limpezi vreodată?

Neprihăniții…penali

Sintagma nicio zi fără scandal politic pare că a devenit deviza demnitarilor români și doar în această materie dau dovadă de perseverență și constanță. O dată în plus nu se dezmint, cel mai recent spectacol oferit având ca temă centrală modificarea Codului penal. Dacă într-o societate normală, incidența legii penale ar trebui să fie cât mai mică, iată că în țara noastră a căpătat o importanță deosebită, în special în ceea ce privește infracțiunile care au ca subiecți activi persoane deținând funcții publice. Pe rețelele de socializare, pe site-urile de știri ori la TV, au putut fi ascultate discuțiile din cadrul comisiei speciale pentru modificarea Codului penal. Făcând parte, bineînțeles, din tabere adverse, autorii s-au acuzat unii pe alții, invocând abuzul în serviciu și răspunzând printr-un atac cu  privire la darea și luarea de mită, folosind un limbaj deloc demn de funcțiile de demnitate publică deținute. Nu cred că această tactică, deja celebră printre politicieni, de a arunca găina moartă în curtea vecinului, a reușit să mai surprindă pe cineva, ținând cont de faptul că evitarea răspunsurilor și fuga de consecințele propriilor acțiuni sunt activitățile preferate ale conducătorilor noștri.

Interesul dictează legea!

Opoziția dintr-un colț, majoritatea din celălalt, la mijloc fiind mulțimile încurcate de vâlva care prea curând nu se va încheia. Am auzit cum opoziția săvârșește abuzuri, cum majoritatea recurge la dictatură, am auzit că se instaurează statul paralel, iar statul de drept este periclitat. Și cu toate acestea, fiecare parte are partizanii săi, suporteri înverșunați, mergând până în pânzele albe cu argumente pentru care unii ori alții au dreptate, uitând cu desăvârșire pildele Mântuitorului: „De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău și bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău și iată bârna este în ochiul tău? Fățarnice, scoate întâi bârna din ochiul tâu și atunci vei vedea să scoți paiul din ochiul fratelui tău.” – Matei 7, 3-5. Uitând că fiecare senator și deputat, ministru sau alt demnitar ocupă funcția mai degrabă pentru a-și reprezenta în principal partidul și poate doar în subsidiar poporul român. Uitând poate că recunoștința fiecăruia se îndreaptă nu către alegători, ci către cei care i-au propus în funcție, ghidându-se după premisa: ai ajuns aici mulțumită partidului, slujești interesului acestuia! Înlăturarea răspunderii penale a devenit acum cel mai râvnit obiectiv! Nu voi zăbovi asupra modificărilor aduse conținutului infracțiunilor cuprinse în Codul penal. Este clar pentru toată lumea că ceea ce stă la baza modificărilor normative este satisfacerea nevoilor persoanale ale celor sus-puși. În fapt, se poate afirma cu certitudine că, de-a lungul vremurilor, majoritatea inițiativelor legislative au fost determinate de propriile interesele ale politicienilor.

Spirit civic ori manipulare?

România este împărțită. Este, pe de o parte, generația tânără, frustrată de viitorul sumbru care se întrezărește, indignată de măsurile adoptate și dezgustată de modalitate în care țara este reprezentată, care lasă în urmă categoria celor bucuroși că punctul de pensie crește și a celor recunoscători pentru majorarea salariilor bugetarilor. Iar pe de altă parte, mult mai puțini, ce-i drept, sunt ignoranții sau, altfel spus, cei care au înțeles că „Mai bine este a te încrede în Domnul decât a te încrede în om. Mai bine este a nădăjdui în Domnul decât a nădăjdui în căpetenii.” – Psalmul 117, 8-9.  Cetățeni responsabili, pregătiți la orice oră din zi și din noapte să dezbată problemele pe care guvernarea actuală le implică, au militat cu conștiinciozitate pentru adoptarea moțiunii de cenzură, pierzându-și în totalitate încrederea în Guvern și în primul-ministru, pe care, din nefericire, nu o recomandă nimic pentru înalta funcție dețiuntă, portofoliul gafelor poziționând-o, mai degrabă, în rolul unei marionete, acționată, de altfel, cu dibăcia unui politician sadea. La polul opus se află românii informați, buni cunoscători ai regulilor constituționale, care până deunăzi susțineau cu ardoare suspendarea Președintelui țării, care întârzia să dea curs deciziei  Curții Constituționale de a o revoca din funcție pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Cu adevărat trist nu este afinitatea unora ori altora pentru vreun partid politic, ai căror membri sunt lipsiți de scrupule, ci faptul că înverșunarea lor se revarsă asupra susținătorilor din tabăra adversă, ajungându-se la ură între semeni și la o nejustificată instigare la violență. „Câtă vreme este între voi pizmă și ceartă și dezbinări, nu sunteți oare trupești și nu după firea omenească umblați?” – I Corinteni 3, 3 Pentru că nu trebuie să tindem spre dreptatea lumească, a coaliției de guvernare sau a opoziției, ci chemării Lui Dumnezeu să răspundem, pentru că „Este un Domn, o credință, un botez, un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toți.” – Efeseni 4, 5-6, „Iar Eu vă zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fiii Tatălui vostru Celui din ceruri.”- Matei 6, 44-45

Temelia țării – eterna râvnă pentru bani

Principiile care odinioară ajutau la clasificarea partidelor politice în democrate, liberale, social-democrate, de stânga, de dreapta etc. au dispărut cu desăvârșire, unica regulă pe care cu toții o urmează acum este îmbogățirea peste noapte, preponderent din banii statului. Nu grija pentru cetățeni, nu respectul și iubirea pentru patrie determină acțiunile politicienilor, ci nesfârșita sete de avuție. Să nu fi auzit de îndemnul Apostolului :„Nimeni să nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui.” – I Corinteni 10, 24? Lăcomia conduce la mârșăvii care ne țin cu sufletul la gură în fața buletinelor de știri, fără să realizăm că și noi înșine  ne-am făcut părtași la faptele pe care atât de mult le dezaprobăm acum. Nu cumva fiecare dintre noi am ajutat la consolidarea acestui sistem corupt? Nu cumva o piatră de temelie la acest sistem disfuncțional a fost pusă și de părinții care, pentru binele copiilor, acceptă pretențiile profesorilor și plătesc banii grei pentru meditații? Părinți care renunță mult prea ușor și plătesc pentru o activitate care, în realitate, ar trebui să se desfășoare în școală, fără diferențieri între elevi. Nu cumva o piatră de temelie la acest sistem disfuncțional a fost pusă și de salariații care mult prea repede cedează abuzurilor din partea șefilor? Nu cumva și pacienții, care îngreunează buzunarele medicilor, au înlesnit răspândirea corupției? Nu cumva contribuie la clădirea acestui sistem deficitar oricine descoperă cum un post vacant în administrația publică este transformat peste noapte pentru ca Ionescu, pe care îl cunoaște Popescu, pentru care garantează Georgescu, să îndeplinească condițiile cerute, și nu sesizează imediat autoritatea competentă? „Pentru ce nu suferiți mai bine strâmbătatea? Pentru ce nu răbdați mai bine paguba? Ci voi înșivă faceți strâmbătate și aduceți pagubă, și aceasta fraților! Nu știți oare că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu?” – I Corinteni 6, 7-9

Voința românilor, facultativă?

Să nu ne amăgim, crezând că noi suntem mai buni ori chiar nevinovați. Să nu credeți că dărâmarea acoperișului aduce vreo schimbare, atât timp cât fundația este șubredă. Ne oglindim în cei care ne conduc și câtă vreme fiecare dintre noi rămâne neschimbat, soarta pe această lume ne e pecetluită. Putem lua atitudine, dar nu fuga din țară este soluția, cum nici o întâlnire ori două în piață, sau distribuirea unor clipuri și mesaje pe rețelele de socializare nu aduce vreo modificare în bine. Mai degrabă să nădăjduim în Domnul, „Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în noi și ca să voim și ca să săvârșim, după a Lui bunăvoință. Toate să le facem fără de cârtire și fără de îndoială, ca să fim fără de prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu, neîntinați în mijlocul unui neam rău și stricat” – Filipeni 2, 13-15. Cât despre politicieni, prea puțin vor respecta voința poporului, în contextul în care, în iunie 2012, Curtea Constituțională a decis că actul normativ care modifică și completează Legea privind alegerea Camerei deputaților și Senatului este neconstituțională, întrucât contravine voinței românilor, exprimată în anul 2009, prin referendum, când s-a hotărât trecerea la un Parlament unicameral și la un număr maxim de 300 de parlamentari. Prin urmare, în prezent Parlamentul este neconstituțional, Senatul fiind desființat, cu toate că nimeni nu ia act de această decizie, nici măcar fostul președinte, inițiatorul referendumului în cauză, care în prezent exercită un mandat de senator. Curios, nu? Permiteți-mi, în aceste condiții, să ignor discuțiile, acuzațiile și promisiunile celor care încalcă de aproape zece ani dorința noastră, în schimbul remunerației de demnitar.

Cu 167 de voturi pentru, noul Cod Penal a trecut de Parlament în ziua de 4 iulie.

De același autor