Dumnezeu nu e iluzionist!Vlad Mușat 17.01.2018
Cum să fie Dumnezeu rockstar câtă vreme El este Calea?
Avem nevoie de minuni, într-o lume în care diavolul are emisiuni în “prime time”. Ne dorim ca Dumnezeu să ne dea un semn, să ne trimită un înger, pentru a ieși din întuneric. Minunile se petrec zilnic, noi suntem orbi; sufletul ni l-am transformat în buncăr antiatomic, nu am lăsat lumina să intre, nu L-am primit pe Hristos înăuntru.
Minunile de fiecare zi
Faptul că ne trezim în fiecare dimineață, că respirăm, că ne putem mișca sunt minuni. Cunoaștem aceste aspecte, totuși nu ne mulțumim cu atât, vrem ca Dumnezeu să fie un showman, un iluzionist care după ce și-a terminat numărul, să ne lase cu gurile căscate. Bineînțeles, să aibă cea mai bună recuzită și să ne surprindă prin originalitate. Cu alte cuvinte, Cel de Sus trebuie să fie prezent la TV, în sălile de cinema, pe net, eventual să aibă cont de facebook și obligatoriu omniprezent la petrecerile mondene, unde e “lumea bună”.
Nu cumva mai sus am descris pe altcineva? Cu toate că ni-L dorim după chipul și asemănarea noastră (noi, construiți după chipul Lui, nefiind în stare să ajungem la asemănare), Dumnezeu nu are cum să fie rockstar, când El este Calea, iluzionist, când El este Adevărul, actor, când El este Viața.
Dumnezeu se pogoară la noi
Chiar locul în care și-a trimis Fiul printre muritori, într-un staul, oglindește smerenia. Hristos nu a fost un simplu om, a fost OMUL și cât timp a rămas pe pământ, a dat dovadă de o modestie și o înțelepciune de neegalat. Avem modelul chiar în mijlocul umanității și nu au trecut decât 2000 de ani, ceea ce înseamnă foarte puțin, raportat la vârsta planetei. Neconvenindu-ne schimbarea, încercăm din răsputeri să-I găsim lui Iisus cât mai multe asemănări care să-l aducă în același tablou cu omul de rând. Oricât ne-am strădui, oricât am sublinia modul în care Hristos i-a scos pe negustori din templu, cu biciul, Fiul Lui Dumnezeu nu va coborî la nivelul nostru decât pentru a ne salva sufletele.
Drumul spre fericire
Obișnuiți cu cancanuri, cu păcatul ridicat la rang de virtute, încercăm cumva disperați să ne căutăm scuze pentru a ne ușura sufletul. Diavolul, acest iscusit strateg, a inventat, se spune, păcatul mic. Fiecare are o patimă cu care se luptă, un mic vierme care îi roade conștiința. Trezirea la realitatea duhovnicească și căutarea adevărului sunt soluțiile unei vieți lipsite de iluzii. Atunci nu vom mai căuta minunile, găsite deja, nu ne vom mai scoate ochii, pentru bani, ne vom îndepărta de ispite.
Dumnezeu nu ne vinde iluzii contra cost, Dumnezeu ne dăruiește o eternitate de fericire.
Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor.
Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.
Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui.
Fericiți cei curați cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este Împărăția Cerurilor.
Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și, mințind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri! (Matei 5, 3-12).
Dumnezeu nu are cum să fie rockstar, când El este Calea, iluzionist, când El este Adevărul, actor, când El este Viața.