„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele!” (Rom. 12, 21)

Pregătiţi de campanie? Gabriela Băducu 16.11.2016

Mincinoși sunt fiii oamenilor!... (Psalmul 61, 9)

Adoptată cu efecte depline și în țara noastră, sărbătoarea Halloween, de origine celtică, promovată excesiv prin industria filmului american, face furori în rândul prichindeilor.

„Trick or treat!”

Pentru că îmbrățișăm cu entuziasm ideile occidentale și dăm dovadă cu prisosință de modernitate, sfârșitul lui octombrie a adus cu el multă forfotă prin creșe și grădinițe, fiecare copilaș purtând cîte o mască şi un costum. Pentru că așa cere tradiția!? Recunosc că am rămas surprinsă de faptul că de la o vârstă atât de fragedă îndoctrinăm copiii cu valori și idei care nu ne aparțin, dar care cu siguranță sunt mai interesante față de ale noastre, devenind deja un trend negarea propriei identități culturale. În ciuda sentimentului puternic de uimire, acesta pălește în comparație cu stupoarea de care am avut parte în seara zilei de 31 octombrie, când m-am trezit la ușă cu trei colindători. Nu, nu! Nu veniseră înainte de vreme să vestească nașterea Domnului, ci glasurile zglobii strigau în cor: „Trick or treat!”

„Deşertăciune sunt fiii oamenilor!”

Însă spiritul acestei sărbători a reușit să-i învăluie nu doar pe cei mici, ci mai ales pe politicieni, atmosfera festivă însoțindu-i pe aceștia pe tot parcursul campaniei electorale. Care mai de care se costumează, alegându-și personaje precum fratele solidar cu nevoiașii, intelectualul dornic să măture țara de politicienii de duzină, patriotul pregătit să redea România românilor ori vistierul responsabil care oricând găsește fonduri pentru măririle salariale. Se abat, ce-i drept de la obiceiul trick – or – treating –ului autentic, însă nu cu mult. Nu cer dulciuri, ci voturi și nu ne amenință cu jucatul farselor, ci ni le servesc cu mult talent. Cu alte cuvinte, colindul lor e Trick and treat!

Din păcate, singurii care au de pierdut în acest joc suntem noi, spectatorii care de multe ori nu rămânem pasivi. Asistăm la bătălia pe sloganuri pe cât de neinspirate, pe atât de puțin credibile: „Îndrăznește să crezi în România!” Or, neamul românesc ar trebui să creadă în Dumnezeu și să-și respecte, prin urmare țara, pentru că nu în van ne-a adus Domnul la existenţă pe aceste meleaguri. În oamenii care au pierdut direcția spre cer  să nu mai îndrăznim să credem, în conducătorii conduși la rândul lor de alții. Pentru că așa cum spune și psalmistul David, „deșertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoși sunt fiii oamenilor, în balanță, toți împreună sunt deșertăciune” – Psalmul 61. Este timpul să ne trezim și să scăpăm de condiția alegătorului de o naivitate crasă, atât de bine surprinsă de Caragiale în fabula Boul și Vițelul, scriere care ilustrează fidel portretul românului din preajma alegerilor.

Pregătiţi de campanie?

Este momentul să fim cu ochii în patru la viclenia cu care vrăjmașul ne împresoară, fiind greu de închipuit o distragere mai mare de la vremea postului decât campania electorală. Pentru că mulți se întreabă: “de ce am acorda mai mult timp rugăciunii, când dezbaterile politice sunt atât de importante?”. Poate pentru că „rugăciunea este o necesitate. Așa cum trupul are nevoință de hrană ca să trăiască, tot astfel și sufletul trebuie să fie hrănit ca să trăiască. Dacă nu va fi hrănit, slăbește și moare duhovnicește” – Cuviosul Paisie Aghioritul.

Se cere o  instrospecție amănunțită, iar nu  analiza celui mai avantajos program de guvernare.  Ceea ce politicienii oferă nu este decât o fantasmă prin care potrivnicul neobosit ne trage într-o capcană camuflată cu iscusință. Desigur că acțiunile celor pe care îi vom alege angrenează viitorul nostru pentru patru ani, perioadă deloc neglijabilă, dar pierdem din vedere cel mai important aspect, și anume că orice perspectivă gravitează în jurul relației pe care o avem cu Dumnezeu, pentru că „puterea este a lui Dumnezeu și a ta, Doamne, este mila” – Psalmul 61.

Așadar, să fim înțelepți și să profităm de perioada următoare, orânduită pentru descătușarea sufletului de patimile care ne robesc și pentru anihilarea egoului care, având în vedere condițiile fertile oferite de societate, capătă pe zi ce trece dimensiuni alarmante. Iar „interesul personal îl desparte pe om de Dumnezeu, creează o izolare”  - Cuviosul Paisie Aghioritul. Doar așa îi vom face loc pruncului Hristos care abia așteaptă să se nască în fiecare dintre noi.

Să nu mai îndrăznim să credeam în oamenii care au pierdut direcția spre cer şi în conducătorii conduși la rândul lor de alții. Pentru că așa cum spune și psalmistul David, „deșertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoși sunt fiii oamenilor, în balanță, toți împreună sunt deșertăciune” – Psalmul 61.

De același autor