Câtă dăruire neînțeleasă!Constantin St. Dogaru 13.12.2022
Lumea în care trăim cu toate ale ei, bune și rele, e de „actualitate”, imediată, dar nu reală, lumea în care ar trebui să trăim e reală, dar lipsită de actualitate. Pur și simplu nu ne interesează.
***
Eu-l nostru cel de toate zilele... sfințească-se numele meu în lumea aceasta... vie împărăția și puterea mea, facă-se voia mea... și du-ne pe noi în ispită și ne unește cu cel viclean, ticălos, că a noastră este puterea și slava: în jeepuri, vile și bani acum și pururea, adică în clipa, în eternul de azi.
***
Lumea de azi nu duce lipsă de credință, ci de dragoste. Credințele (crezurile) ne despart, dragostea ne unește. E mult mai ușor să crezi, mai greu este să te dăruiești iubind. „Dacă aș avea credință încât să mut munții, dar dragoste nu am, nimic nu sunt” (Sfântul Apostol Pavel, I Corinteni XIII, 2). Știa evreul dinTarsul Ciliciei ce știa... Iisus: suprema întrupare a iubirii pe pământ. Câtă dăruire neînțeleasă! Și răstignirea e dovada.