„Și să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții…” (Rom. 12, 2)

Cea mai frumoasă emoţieConstantin St. Dogaru 10.10.2016

Einstein: „cea mai frumoasă emoție pe care o putem resimți este emoția mistică; ea se află la originea oricărei arte și oricărei științe adevărate”. Celebrul savant german afirmă aici un lucru profund și în același timp religios.

Nu comentăm, ci reflectăm. În esență, cunoașterea e unire. Cum poate fi totuși cunoscut ceva? Prin trei metode: a) analiză, experiment b) meditație, contemplare c) extaz, unire.

apocrifePrin metoda analitică, obiectul cunoașterii, e o distanță, să zicem, între ceea ce e de cunoscut și cel care cunoaște, o diferență ireductibilă. Prin meditație, contemplare, subiectul, adică omul se detașează devenind un fel de spectator care contemplă din afară lumea pentru ca apoi s-o transforme într-un gând, într-o idee a sa, într-un tablou, viziune.

Dintr-o dată lumea ia alt chip, e văzută altfel de un artist, filosof, etc. E altceva. Percepția asupra lumii s-a schimbat. Lentilele sunt altele. Printr-un artist, poet, filosof, om religios, lumea nu mai este așa cum este, ci cum ar trebui să fie, de aceea „imaginarul” lor este real. Prin extaz (unire) „divorțul” dintre analitica lumii empirice, cât și analitica metafizică a lumii sunt împăcate prin cununia ambelor lumi, în omul religios.

 

De același autor