BOALA CA GHINION?Dr. Roxana Constantinescu 12.07.2023
”Dar chiar și ghinioanele pot fi prevenite…”
În anul 2015, C. Tomasetti și B. Volgestein de la Universitatea “John Hopkins” au publicat un articol în prestigioasa revistă Science în care au arătat că 65% din cazurile de cancer sunt rezultatul unui ghinion.
O concluzie demobilizantă
După ce lumea medicală s-a obișnuit cu ideea că bolile sunt rezultatul acțiunii unor factori patogeni sau cel puțin al unor factori de risc și că prin combaterea acestor factori de risc s-ar putea preveni apariția cancerului, C. Tomasetti și B. Volgestein susțin că majoritatea cancerelor sunt rezultatul unui ghinion. Adică, orice am face, noi nu putem preveni apariția acestor cancere. Plecând de la faptul că rata mutațiilor depinde de rata diviziunilor celulare și că apariția cancerului este mai frecventă în țesuturile în care diviziunea celulară este mai frecventă, autorii au ajuns la concluzia că apariția cancerului este o întâmplare, cu atât mai frecventă cu cât rata diviziunilor este mai mare. Se cunoaște de mult timp faptul că în timpul diviziunilor celulare, adică în procesul de copiere a celor 3 miliarde de nucleotide, care formează lanțul moleculei de ADN, pot să apară anumite erori. Lumea științifică a acceptat ideea că apariția mutațiilor spontane nu depinde aproape deloc de intervenția factorilor de risc. Aceasta este o concluzie demobilizantă, deoarece reduce drastic posibilitățile medicale de prevenire a cancerului, posibilități care oricum, în cele mai multe cazuri, sunt ignorate prin următoarele acțiuni: fumatul este în creștere în rândul tinerilor, cu variante noi, de tip vaping, consumul de alimente cancerigene, expunerea la substanțe cu risc cancerigen, expunerea intensă la radiațiile solare, etc. În urma acestui fapt, OMS a dat publicității un comunicat în care a arătat că majoritatea cazurilor de cancer nu sunt rezultatul unui ghinion, dând exemplul cancerele de esofag, care sunt mai frecvente în anumite zone geografice decât în altele, ceea ce înseamnă că apariția cancerului nu depinde numai de mutațiile spontane care apar în timpul diviziunilor celulare, ci și de factorii de mediu care ar putea influența apariția lor. Foarte mulți epidemiologi au adus date statistice care arată că 86% din cancerele pulmonare, 65% din cancerele de esofag și 29% din cancerele de pancreas apar la fumători, că 86% din melanoame apar după o expunere excesivă la razele solare și că în aceste situații nu poate fi vorba de ghinion. Argumentele științifice pot continua, cu toate acestea mutațiile spontane nu pot fi eliminate complet din etiopatogenia cancerului și de aceea nu putem scăpa chiar așa de ușor de ghinionul de care amintesc autorii.
Stilul de viață are ultimul cuvânt
Jaques Monod, laureat al Premiului Nobel pentru Genetică, a dezvoltat pe larg interrelația între hazard și necesitate în determinismul bolii. Prin urmare, întâmplarea și ghinionul nu pot fi eliminate complet din modul în care se derulează, se influențează și se condiționează numeroasele fenomene care se află la baza vieții. Oricum ar fi, chiar dacă unele cancere sau unele boli cornice, cu care suntem din ce în ce mai frecvent confruntați, au o mare doză de hazard și de ghinion, care derivă din copierea și combinarea întâmplătoare a informației genetice precum și din faptul că în timpul copierii informației genetice pot apărea o mulțime de erori întâmplătoare, noi nu vom putea renunța niciodată la ideea că prin evitarea unor factori de risc care accentuează aceste erori, am putea preveni totuși apariția cancerului, precum și a celorlalte boli cornice, chiar dacă într-o proporție mai mică decât cred unii optimiști. De aceea, prin adoptarea unui stil de viață sanogenetic, de la care ne-am abătut foarte mult, și cu ajutorul lui Dumnezeu, Medicul prin excelență, vom putea preveni aceste ghinioane, care sunt totuși, numai aparent întâmplătoare, deoarece unii fizicieni vorbesc despre un “haos determinist” în care … s-ar putea face totuși ceva.