Ce trebuie să știm despre Accidentul Vascular Cerebral?Dr. Roxana Constantinescu 20.02.2020
Accidentul vascular cerebral(AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, cauzată de întreruperea bruscă a irigării cu sânge a unei zone a creierului sau de ruperea unui vas sanguin cu apariția unei hemoragii, determinând o incapacitate funcțională a organismului.
AVC-ul reprezintă întotdeauna o urgență medicală și este clasificat în două tipuri:
1.AVC ischemic - se produce când o arteră cu sânge se blochează. Este cel mai fecvent tip de accident vascular. AVC ischemic la rândul lui este de două tipuri: 1.a.AVC ischemic trombotic - cauzat de formarea unui tromb sau cheag de sânge;
1.b.AVC ischemic embolic cauzat de plecarea în sistemul circulator sanguin a unui tromb (tromboembolie) sau a unei plăci de aterom care obturează vasul.
2.AVC hemoragic - se produce prin ruperea unui vas de sânge, hemoragia ducând la creșterea presiunii intracraniene cu afectarea aferentă a țesutului nervos. Se subdivizează în două tipuri:
2.a.AVC hemoragic intracerebral - vasul rupt se află în interiorul sunstanței cerebrale;
2.b.AVC hemoragic subarahnoidian - vasul rupt este localizat între foița internă și mijlocie a meningelui, așa numitul spațiu subarahnoidian (la exteriorul substanței cerebrale).
Simptomele cauzate de AVC ischemic sunt diferite de cele ale AVC hemoragic, ele fiind determinate de localizarea cheagului de sânge sau a hemoragiei și de extinderea regiunii afectate. Simptomele pot progresa treptat de la minute la ore și sunt reprezentate de slăbiciunea ușoară care poate evolua spre o incapacitate de a mișca brațul și piciorul de pe o parte a corpului. Dacă AVC-ul este provocat de un cheag de sânge mare (ischemic), simptomele vor apărea brusc, în decurs de câteva secunde. Simptomele unui AVC mic sunt greu de identificat, însă atunci când se observă că au apărut mai multe AVC-uri de mici dimensiuni, pacientul poate prezenta o modificare treptată a echilibrului, a gândirii, a comportamentului sau a mișcării. Simptomele care însoțesc o hemiplegie, o paralizie a unuia sau mai mulți nervi cranieni, se manifestă prin tulburări de sensibilitate ale câmpului vizual, prin afazie, tulburări de vorbire, care pot fi izolate sau asociate altor simptome. Semnele unui accident vascular pot fi recunoscute după următoarele teste: F (face) - se pune pacientul să zâmbească - dacă fața este asimetrică sau buza este căzută într-o parte, semnul este pozitiv. A (arms) - se pune pacientul să ridice ambele brațe, iar dacă unul este rămas jos, semnul este pozitiv. S (speech) - se pune pacientul să rostească o propoziție scurtă și se urmărește dacă are dificultăți de vorbire sau nu își găsește cuvintele, semn pozitiv pentru AVC. T (time) - se sună cât mai rapid la numărul de urgență, pentru a se interveni în timp optim. Pentru a confirma diagnosticul și pentru a preciza natura ischemică sau hemoragică a accidentului vascular este indispensabil un computer tomograf sau RMN cerebral. Alte examene medicale complementare necesare sunt ecografia cardiacă, explorarea arterelor care irigă creierul prin metoda Doppler sau prin arteriografie, analizele de sânge pentru a determina cauza. Uneori este necesară și o puncție lombară pentru decelarea unei hemoragii meningeene asociate. Cunoașterea factorilor de risc care contribuie la declanșarea AVC-ului permite monitorizarea lor și profilaxia acestei boli, care reprezintă a treia cauză de mortalitate din lume: TENSIUNEA ARTERIALĂ - este un factor major, care crește de 4 ori riscul de AVC. Valoarea optimă este de 135/85mmHg, iar peste această valoare se indică tratament hipotensor sub control medical (cardiolog, medic de familie) OBEZITATEA - un factor care atrage alte boli care cresc riscul de AVC: diabetul și tensiunea arterială. Se recomadă diete personalizate pentru a slăbi în mod sănătos. În funcție de masa corporală se recomandă o rație de maxim 1500-2000 cal./zi. FIBRILAȚIA ATRIALĂ - se manifestă clinic sub formă de palpitații, este reprezentată de bătăi neregulate ale inimii, care determină formarea cheagurilor de sânge în inimă, acestea prin circulația sanguină ajung la creier, producând AVC. ALCOOL - consumul într-o cantitate mare poate crește riscul de AVC. Experții americani susțin că două băuturi alcoolice consumate zilnic cresc vertiginos riscul de AVC. Recomandarea cea bună este a nu se consuma deloc sau dacă se consumă să fie în cantitate mică. FUMATUL - este un alt factor de risc important, întrucât el accelerează formarea cheagurilor de sânge, crește numărul plăcilor de aterom și prin aceasta și vâscozitatea sângelui. MIGRENELE - semnifică o circulație defectuoasă la nivel cerebral, iar dacă sunt însoțite de vedere încețoșată sau pete oarbe în câmpul vizual cresc riscul unui AVC. Se recomandă extinderea explorărilor pentru determinarea cauzei. DEPRESIA - potrivit cercetătorilor americani, crește riscul de AVC cu 30%, deoarece persoanele respective au un stil de viață mai neglijent, sunt sedentare, nu merg la medic, nu fac controale de rutină, toate acestea contribuind la declanșarea mai multor dezechilibre biochimice care converg către această maladie.
Un studiu publicat în jurnalul ”Hypertension” arată că persoanele agresive și nervoase se expun unui mare risc de a face un atac cerebral. Din nefericire, cele mai multe persoane care suferă un AVC nu recunosc simptomele și nu știu ce trebuie să facă în astfel de situații. Publicția ”Stroke” arată că 70% dintre pacienți nu au știut ce li se întâmplă și mai puțin de 30% din ei s-au adresat unui medic în primele 24 ore pentru a primi un tratament adecvat. De reținut câteva din simptomele care apar în cazul unui AVC: amorțeala bruscă a feței, brațelor, picioarelor, mai ales pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, de înțelegere a cuvintelor, amețeala, tulburări de vedere, pierderea echilibrului, durerile de cap severe, dificultăți motorii. Din păcate, AVC-ul se remarcă tot mai des în rândul persoanelor tinere, care au un stil de viață haotic și asupra cărora stresul de la locul de muncă își pune amprenta asupra sănătății. Să aveți inima bună!