„Nu este mai bună avuția decât sănătatea trupului.” (Isus Sirah 30, 16)

Dureri de cap04.10.2016

Unul din zece oameni sunt afectaţi de migrenă

Migrena reprezintă o cefalee foarte frecvent întâlnită în practica medicală curentă. Ea survine în crize intermitente, precedate de anumite simptome senzoriale, însotite de grețuri, vărsături, fotofobie, fonofobie. În perioada dintre crize bolnavul nu prezintă nici o simptomatologie, dar crizele de migrenă se pot succeda la intervale foarte diferite, de la câteva crize pe săptămână, până la o criză în câteva luni.

sanatatea trupului durere de capMigrena afectează aprox. 10-15% din populația generală, ea fiind mai frecventă la femei decât la bărbați. Migrena debutează de obicei în copilărie, dar nu sub vârsta de 5 ani și foarte rar poate apare peste  40 de ani. Odată cu trecerea timpului se constată un fenomen de îmbătrânire a migrenei, survenind din ce în ce mai rar, odată cu înaintarea în vârstă a bolnavului. Migrena are un caracter ereditar; peste 65% dintre bolnavi au în antecedentele heredo-colaterale migrena, fiind mai frecventă în transmiterea de la mamă. Alți factori implicați în cauzalitatea ei sunt: factorii biochimici reprezentați de serotonina care produce vasoconstricție arteriolară și implicit scăderea fluxului sanguin în faza prodromală; histamina care contribuie la vasodilatația din faza algică. Factorii hormonali care sunt reprezentați de endorfine, scăderea lor declanșează migrena și hormonii sexuali, la menstră migrenele sunt mai frecvente. Hiper-reactivitatea vasculară este un alt factor etiopatogenic al migrenei: contracția arterelor cerebrale în faza prealgică și dilatația lor în criză. Factorul psihic este reprezentat de profilul personalității individuale și anume, persoanele hiperemotive, ambițioase, perseverente, depresive au predispoziție de a suferi de migrenă. Factorii declanșatori sunt reprezentați de stresurile psihice, schimbarea vremii, zgomotul prelungit, alimentaţia necorespunzătoare: brânza fermentată, ciocolata, vinul roșu sau alte băuturi alcoolice.

Migrena clasică evoluează în 3 stadii:

Stadiul prodromal sau inițial debutează cu 1-2 zile înainte cu fatigabilitate, iritabilitate, insomnie, anorexie, oligurie. Aura premergătoare crizei este însoțită de: încețoșarea vederii, halucinații vizuale, parestezii, hipersensibilitate acustică sau olfactivă, amețeli.

Stadiul algic: debutează insidios, dimineața, crește în intensitate, devine violentă cu caracter pulsatil în zona fronto-orbitară care cuprinde jumătate de craniu și este accentuată de zgomote, de lumină, de efort. Simptomele asociate sunt fotofobia, halucinații vizuale, grețuri, vărsături, lacrimare, rinoree, hipersudorație, palpitații, amețeli, parestezii, afazie tranzitorie. Stadiul postalgic care constă în fatigabilitate, astenie, poliurie.

Migrena comună reprezintă 80% din cazuri, nu are aură premergătoare, debutează în somn sub formă de hemicranie și poate fi însoțită de tulburări oculare, digestive sau vegetative.

Migrena bazilară în care este implicat sistemul vertrebo-bazilar este cauzată de tulburarile artrozice ale coloanei cervicale și se manifestă cu amețeli, tulburări de vedere și ataxie (dezechilibru).

Migrena hemiplegică se asociază cu hemiplegie tranzitorie care apare în faza algică a crizei, iar simptomele asociate sunt tulburările de sensibilitate și modificările de câmp vizual.

Migrena oftalmoplegică este criza de migrenă care asociază pareze tranzitorii ale nervului oculo-motor comun.

Migrena disfrenică este însoţită de tulburări psihice, apatie, agitație, halucinații sau delir.

Migrena abdominală este însoțită de colicile abdominale, grețuri, vărsături, diaree. Tratamentul în criză constă în antialgice, antiinflamatorii, derivații de ergotamine, serotoninergice. Tratamentul de fond constă în administrarea de betablocante, antiserotoninergice, anticalcice, antihistaminice, antidepresive. Terapia alternativă constă în administrarea de ceaiuri de chimen, de urzică , de coada șoricelului. Personalitatea individului poate fi influențată prin psihoterapie cognitivă și psihoterapie de relaxare.

De evidențiat  că inițierea unui tratament cât mai aproape de debutul atacului migrenos, sporeşte eficacitatea tratamentului.