„Nu este mai bună avuția decât sănătatea trupului.” (Isus Sirah 30, 16)

SINDROMUL POSTCOVIDDr. Roxana Constantinescu 28.09.2022

”Prima bogăție este sănătatea”

Pandemia cu virus SARS-CoV2(COVID-19), care încă face victime, a avut un impact major asupra populației și a sistemului medical în ceea ce privește morbiditatea cât și mortalitatea, atât în fază acută cât și după remiterea fazei acute.

Suferință pe termen nedeterminat

Conform CDC (Academiei Americane), sunt acceptate 2 stadii ale infecției covid-19:

1. infecția acută covid-19, cu durata până la 4 săptămâni de la debutul simptomelor infecției;

2. sindromul post covid-19, care cuprinde un spectru larg de simptome fizice și mentale; acestea apar în timpul sau după infecția covid-19, continuă pentru mai mult de 2 luni după stadiul acut și nu pot fi explicate de diagnostice alternative.

Definiția sindromului Post-covid-19/Long-covid-19 cuprinde următoarele mecanisme fiziopatologice:

-afectarea tisulară pe termen lung cu apariția simptomelor cardio-vasculare, pulmonare și neurologice;

-inflamație neremisă, cu persistență virală exprimată prin teste PCR SARS-CoV2 pozitive  la 4 luni de la diagnostic;

-fenomene asociate: limfopenie (scăderea limfocitelor), disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale), tulburări autoimune.

Statisticile actuale relevă o incidență a sindromului long-covid de 10-35% pentru pacienții nespitalizați și junge până la 85% pentru cei care au necesitat spitalizare. Mai mult de 1/3 din acești pacienți au comorbidități preexistente, precum hipertensiunea sau diabetul zaharat. Riscul de manifestări și sechele post covid-19 este crescut inclusiv la persoanele la care infecția nu a fost atât  de severă încât să necesite spitalizare, ceea ce reprezintă majoritatea indivizilor cu infecție covid-19.

Mecanismele fiziopatologice prin care infecția covid-19 evoluează cu sechele sunt:

- Efectele directe ale infecției virale;

- Persistența virusului în anumite zone imunologice;

- Răspunsul imun aberant manifestat prin hiperactivitatea sistemului imun sau tulburările autoimune.

Efecte și primejdii

La momentul actual, nu se cunoaște pe ce perioadă vor persista simptomele post-infecție și cât se datorează exclusiv virusului SARS-CoV2 sau comorbidităților. În practica medicală s-au manifestat, cel mai frecvent, următoarele sechele post- infecție:

-frecvența cardiacă și tensiunea arterială crescute persistent în repaus;

-incapacitatea de recuperare a funcției renale;

-controlul redus al diabetului.

Într-un review al cazurilor cu autopsii cardiace post covid-19, autorii au menționat faptul că virusul determină inflamația miocardului, care persistă și care are implicații pe termen lung. Această replicare virală la nivelul mușchiului cardiac este urmată de un pattern de fibroză, în absența infarctului miocardic, fibroză însoțită de trombi, ischemie microvasculară și inflamație endotelială. Această fibroză miocardică este asociată cu o recuperare improbabilă și moartea celulelor miocardice, spre deosebire de cardiomiopatia obișnuită, în care recuperarea este posibilă. La acest lucru se adaugă exacerbarea afecțiunilor cardio-vasculare preexistente, cu demascarea bolii coronariene și necesitatea supravegherii în timp a evoluției acestor pacienți.

Într-o meta-analiză autorii au raportat mai mult de 50 de efecte pe termen lung al infecției covid-19, clasificate astfel:

  1. pulmonare manifestate prin: dipnee, hipoxie, scăderea capacității pulmonare la efort, scăderea capacității de difuziune a oxigenului, modificări imagistice fibrotice.
  2. cardio-vasculare reprezentate de dispee, precordialgii, aritmii (tahicardie),  tahicardia ortostatică, modificări imagistice sugestive pentru fibroza miocardică, vasculită și Boala Kawasaki.
  3. hematologice: tromboembolii, anemia hemolitică autoimună, purpura trombocitopenică imună, sindromul anti fosfolipidic.
  4. renale: boala renală cronică evidențiată prin scăderea clearance-ului la creatinină,
  5. endocrine: diabet zaharat nou dignosticat sau dezechilibrarea diabetului anterior infecției, tiroidită subacută, boala Graves, demineralizarea osoasă.
  6. digestive: alterarea microbiomului intestinal și eliminarea prelungită a virusului prin fecale, după negativarea testelor SARS-CoV2 din exsudatul nazal.
  7. neuro-psihice: cefalee, mialgii, anxietate, depresie, insomnii, miastenia gravis, tulburări cognitive.
  8. dermatologice: căderea părului, urticarie, purpură, livedo-reticularis, erupții veziculare.
  9. musculo-articulare: mialgii, miozită inflamatorie idiopatică, artralgii, artrită inflamatorie.

Dați preț sănătății voastre!

Virusul SARS-CoV2 are capacitatea de a iniția hiperstimularea sistemului imun, sinteza de autoanticorpi și în consecință debutul unor boli autoimune. În concluzie, infecția covid-19 aduce un spectru larg de manifestări clinice, fiind selectate cele mai frecvente și relevante modificări biologice care permit înțelegerea bolii și a mecanismelor ei. În lupta cu această boală, implicit cu pandemia de covid-19, este necesară o colaborare permanentî multidisciplinară între medicii specialiști, dar și o susținere responsabilă și transparentă a factorilor decizionali, în interesul omenirii.

Aveți mare grijă de sănătatea voastră și bucurați-vă de fiecare moment ca de un dar!

 

 

*Referințe: Yong SJ, ”Long covid or post-covid-19 syndrome: putative pathophysiology, risk factors and treatments. London, 2021.

 

De același autor