„Nu este mai bună avuția decât sănătatea trupului.” (Isus Sirah 30, 16)

Tristețea la vreme de pandemieDr. Roxana Constantinescu 18.05.2020

■ Presiunile vieții moderne fac să fie adesea dificil să ne păstrăm echilibrul emoțional. Echilibrul emoțional reprezintă starea de liniște și calm cu care lași lucru­rile să se întâmple. Acest lucru se întâmplă în momentul în care în­cepi să devii rezistent la stres, as­pect care se traduce prin:

1. Capacitatea de a accepta schim-bările;

2. Păstrarea energiei și a cal­mului în condiții de stres;

3. Capacitatea de adaptare și revenirea ușoară după un eșec.
Echilibrul emoțional devine pentru fiecare din noi tot mai greu de atins și de menținut, întrucât viața noastră din prezent se află sub semnul nesiguranței, al incertitudinii și al contradicțiilor. Necazurile și problemele fac parte din viața noastră, sunt inevitabile, producându-ne stări de disconfort psihic, de teamă sau de anxietate. De unde provine anxietatea într-o pandemie? Cel mai important lucru în actuala pandemie este faptul că evoluția acestei infecții este foarte rapidă. O altă caracteristică a pandemiei este incertitudinea. Eficiența tratamentului este dubitabilă, iar ultima fază a bolii este insuficiența respiratorie acută care poate fi tratată prin ventilație mecanică în serviciile ATI, cu condiția sa fie accesibil acest serviciu. O altă problemă este faptul că acest inamic covid-19 este nevăzut, greu de detectat și care produce contaminare printr-o multitudine de modalități care acoperă toate gesturile normalității vieții noastre asfel încât sunt mari dificultăți în protecția de infectare. Toate aceste caracteristici ale pandemiei conduc la o stare de confuzie care produce o micșorare a acuității gândirii în ceea ce privește modalitățile de protecție. Confuzia este sporită și de informațiile contradictorii pe care le primim din mass media.

O altă sursă importantă a anxi-etății este reprezentată de o măsură de anihilare a îmbolnăvirii și anume carantinarea sau autoizolarea. Aceste măsuri sunt obligatorii, dar vin în contradicție cu dreptul cetățenesc și nevoia fundamentală a omului de libertate. Limitarea libertății duce la o serie de frustrări rezultate din schimbarea modului de viață, a rutinei zilnice, parte componentă a ansamblului personalității. Limitarea socializării are consecințe psihice negative deoarece rețeaua de suport social reprezintă un factor psihologic apt să ajute persoana în confruntarea cu factorii de stres. Vă doresc curaj și nădejde!

De același autor