Moscheea “Sfânta Sofia”?06.07.2016

Autoritățile turce au decis ca rugăciunile din perioada Ramadanului să fie citite și în Catedrala Sfânta Sofia. Prima rugăciune a fost rostită în dimineața zilei de 6 iunie, aceasta făcându-se în prezența secretarului general pe probleme religioase din Turcia.

Actuala clădire a muzeului Sfânta Sofia a fost construită de împăratul bizantin Iustinian. Construcția clădirii a fost terminată în anul 537. Fosta biserică bizantină care a fost muzeu timp de 80 de ani a fost folosită pe post de moschee în  perioada 6 iunie-7 iulie. Canalul de televiziune de stat a transmis, în direct, din Catedrala Sfânta Sofia, programul „Sahur”, adică rugăciunea de dimineață, de dinaintea postirii de peste zi.

Decizia turcilor i-a înfuriat pe grecii ortodocși, aceștia acuzând în același timp și guvernul Greciei pentru lipsa de reacție. Partidului Noua Democrație din Grecia a criticat în termeni duri decizia Turciei de a transforma Sfânta Sofia în moschee. Aceștia consideră că decizia luată de către turci reprezintă o provocare la adresa întregii lumii ortodoxe. Totodată, ei au subliniat că acest act reprezintă un pas în spate în ceea ce privește parcursul european al Turciei. Partidul Conservator a cerut Ministerului Grec de Externe să comunice o poziție oficială.

www.b1.ro

Sfântul mormânt, în renovare

Recent, datorită unui acord rar între romano-catolici, ortodocşi greci şi biserica armeană care împart responsabilitatea şi controlul asupra Sfântului Mormânt, o echipă de experţi a început renovările, absolut necesare. Biserica resprezintă cea mai importantă destinaţie pentru pelerinii creştini. Ultima renovare a bisericii a avut loc cu mai mult de 200 de ani în urmă, după ce un incendiu a distrus aproape complet camera ornată, care conţinea mormântul lui Iisus. Începutul renovării marchează punctul culminant al unei lupte de lungă durată între romano-catolici, ortodocşi greci şi bisericile armene. Fiecare cult deţine controlul asupra unei secţiuni a bisericii şi fiecare îşi păzeşte domeniul cu stricteţe, în conformitate cu un aranjament strict de împărţire a puterii stabilit încă din 1852 de către autorităţile otomane ce guvernau Ierusalimul atunci.Aşa-numitul ”status quo" a mandatat că toate cele trei ramuri trebuie să fie de acord cu orice modificare a bunurilor bisericeşti. Drept rezultat, au izbucnit tensiuni considerabile, ocazional violenţă. Anul trecut, poliţia israeliană a dispus închiderea Sfântul Mormânt când Autoritatea pentru Antichităţi din Israel a determinat că această clădire este nesigură. Experţii care lucrează acum la Sfântul Mormânt au efectuat anterior renovări similare pe Acropole şi diferite biserici bizantine din întregul spaţiu mediteranean. În total, lucrările de restaurare vor costa aproximativ 3 milioane de euro. Toate cele trei biserici vor contribui cu fonduri, iar Regele Abdullah al Iordaniei a făcut, de asemenea, o donaţie personală pentru restaurare. Lucrările de renovare vor continua pe parcursul a 12 luni, iar unele dintre ele se vor desfăşura numai dimineaţa devreme sau noaptea târziu, pentru a permite o întrerupere minimă atât muncitorilor, cât şi vizitatorilor bisericii. (descopera.ro)

Casele creştinilor, incendiate

Locuitorii musulmani dintr-un sat aflat la sud de capitala egipteană Cairo au devastat şi incendiat şapte case locuite de creştini, în urma zvonurilor despre o relaţie între un bărbat creştin şi o femeie musulmană, informează Associated Press online, citând un comunicat al Bisericii Ortodoxe Copte. Potrivit lui Anba Makarios, episcopul copt din Minya, poliţia a ajuns la locul incidentului după aproape două ore de la începutul atacului şi a arestat şase persoane. Acesta a mai spus că, anterior atacului, familia bărbatului creştin vizat în acest atac a anunţat forţele de ordine în privinţa ameninţărilor din partea sătenilor musulmani, însă nimeni nu a reacţionat. În cadrul unui interviu televizat difuzat miercuri noapte, Makarios a mai declarat că această criză va fi cel mai probabil rezolvată prin discuţii mediate de guvern, în urma cărora creştinii vor fi nevoiţi să accepte condiţii "umilitoare" de reconciliere. Creştinii, care reprezintă în jur de 10 la sută din populaţia Egiptului, afirmă că sunt în mod constant discriminaţi în disputele cu musulmanii, în pofida faptului că preşedintele el-Sissi a declarat că va încerca să rezolve unele dintre cererile lor. Deseori, bandele de infractori vizează familiile creştine înstărite, răpindu-le copiii pentru răscumpărare. În ultimii ani s-au înregistrat o mulţime de cazuri în care minore din familii creştine au fost ademenite de bărbaţi musulmani şi forţate să se convertească. Creştinii acuză că, de cele mai multe ori, poliţia nu depune suficiente eforturi pentru a îi prinde pe răufăcătorii musulmani. (mediafax.ro)

Împotriva terorii şi a violenţei

"Teroarea şi violenţa, de oriunde ar proveni, nu pot fi niciodată apărate nici considerate legitime. A ucide o persoană este ca şi cum s-ar ucide toată omenirea, şi nu este deloc acceptat de credincioşi". Sunt cuvintele declaraţiei comune pe care au semnat-o la 15 iulie 2016 liderii religioşi din Turcia: patriarhul ecumenic Bartolomeu, şeful rabinilor turci Rav Izak Haleva, patriarhul armenilor Aram Ateşyan, liderul comunităţii asiriano-catolice Yusuf Çetin şi patriarhul asiriano-catolice Yusuf Sağ. "Noi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor evrei, creştini şi musulmani, împreună cu comunităţile noastre - continuă declaraţia - ne aflăm într-o stare de profundă tristeţe datorată incidentelor de teroare care au tulburat pacea în preafrumoasa noastră naţiune şi în lume şi care au provocat o mare durere secerând vieţile atâtor persoane dragi cetăţenilor noştri". În afară de asta, afirmă liderii religioşi, "vom face tot posibilul pentru a preveni teroarea şi violenţa şi pentru a face să prevaleze iubirea şi dreptatea în ţara noastră şi în lumea întreagă. Dumnezeu să ocrotească naţiunea noastră şi întreaga omenire". Ultimul bilanţ după lovitura de stat eşuată din data de 15 iulie este de 290 de morţi şi peste 6000 de persoane arestate.  (ercis.ro)