Oră de religie pentru ColectivPr. dr. Claudiu Băzăvan 04.11.2016
O oră de religie deschisă dedicată victimelor incendiului din Colectiv a avut loc vineri, 29 octombrie, la Şcoala Gimnazială Maica Domnului din Bucureşti, la eveniment participând şi una dintre victime, Liviu Popescu, fost elev al instituţiei. "Îmi doresc din tot sufletul ca noi, ca societate, să fi învăţat ceva după Colectiv. Mă tem că lucrurile care s-au schimbat au fost doar de suprafaţă. Mai avem nevoie de foarte multe până să ajungem la o normalitate. S-a schimbat, într-adevăr, un guvern, oamenii încearcă să facă tot ce pot, deşi sunt blamaţi, timpul este foarte scurt pentru ei. Şi în spitale s-au modificat lucruri, dar nu cred că atât cât trebuie. Mai avem mult de lucrat", a declarat tânărul. Acesta a povestit cum a fost viaţa lui în cele opt luni de recuperare şi spune că urmează alte operaţii chirurgicale, având în continuare complicaţii din cauza arsurilor. Elevii i-au oferit tânărului flori şi o icoană pictată de unul dintre ei. "Încercăm să urmăm exemplul vostru şi al oamenilor curajoşi. Încercăm făcând fapte bune. Îţi dedicăm ultima noastră expoziţie de icoane(...) sunt zugrăvite de copii care vin la biserica noastră şi la şcoala dumneavoastră deopotrivă. Liviu, îi mulţumim lui Dumnezeu că eşti alături de noi aici şi nu în altă parte, alături de îngeri.", a declarat preotul Bogdan Teleanu de la biserica Sfântul Pantelimon. Ora de religie a fost organizată cu prilejul împlinirii unui an de la tragedia din clubul Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane. (mediafax.ro)
Miting pentru Familie
Peste 8.000 de persoane au participat, sâmbătă, în Piaţa Unirii din Oradea, la un miting organizat de Coaliţia pentru Familie, pentru a cere modificarea Constituţiei astfel încât căsătoria să fie posibilă doar între o femeie şi un bărbat, şi organizarea unui referendum pe această temă. Participanţii la miting s-au adunat, sâmbătă, în jurul orei 11 în Piaţa Unirii din Oradea, afişând pancarte cu mesajul "3 milioane de voci! Un strigăt firesc menit să protejeze firescul", dar şi panglici tricolore pe braţ. Organizatorii manifestării au declarat că s-a cerut modificarea articolului 48 din Constituţie, astfel încât să fie definită familia conform formulării: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". "Suntem aici pentru că noi toţi credem şi mărturisim că Dumnezeu a lăsat în Creaţie încă de la început legi puternice, statornice, legile pe care Dumnezeu le-a aşezat în Creaţie încep din Paradis, unde Dumnezeu l-a creat pe Adam şi i-a dăruit-o pe Eva", a spus episcopul ortodox de Oradea, Sofronie. "Adevărul zidit în noi nu este negociabil. Sunt lucruri care nu pornesc de la noi, sunt eterne, de neînlocuit, şi în afara competenţei noastre. Este zâmbetul de mamă şi calda ei îmbrăţişare. Este braţul patern care inspiră siguranţă. Şi mai este copilul, care o prelungire a ceea ce sunt eu şi totuşi unic în ceea ce este el” a apus episcopul romano-catolic de Oradea, László Böcskei. Participanţii la miting au cerut şi organizarea unui referendum naţional, odată cu alegerile din 11 decembrie, pe tema familiei. Pe scenă au urcat, alături de copiii lor, Marius şi Ruth Bodnariu, cărora autorităţile norvegiene le-au luat copii şi i-au returnat ulterior, la presiunile opiniei publice. Cei doi au afirmat că au un dublu motiv pentru a fi prezenţi la miting, şi anume faptul că susţin valorile familiei, iar familia trebuie să fie aşa cum a lăsat-o Dumnezeu, compusă din bărbat şi femeie, dar şi pentru a le mulţumi locuitorilor din Oradea pentru susţinerea lor, în conflictul pe care l-au avut cu autorităţile norvegiene. (mediafax)
Paşi spre canonizare
Luni, 31 octombrie 2016, la Mănăstirea Prislop, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, s-au desfășurat lucrările Comisiei speciale teologice mitropolitane, în vederea întocmirii dosarului pentru propunerea de canonizare a părintelui Arsenie Boca.
Lucrările comisiei s-au concretizat într-o sistematizare teologico-științifică a scrierilor Părintelui Arsenie Boca, a documentelor de arhivă, precum și a diverselor publicații apărute de-a lungul timpului cu privire la viața și activitatea duhovnicului de la Mănăstirile Sâmbăta și Prislop. Membrii Comisiei au întocmit referatele primite în ședința de lucru ce avut loc în data de 16 aprilie 2016. Primul referat a fost prezentat de părintele profesor Mircea Păcurariu, intitulat Părintele Arsenie Boca de la mănăstirile Sâmbăta de Sus și Prislop. A urmat prezentarea referatului întocmit de Adrian Nicolae Petcu, respectiv recenzia celor opt materiale (șapte cărți și filmul documentar Părintele Arsenie Boca-omul lui Dumnezeu, în regia lui Nicolae Mărgineanu). La rândul său, părintele profesor Vasile Vlad a analizat, printre altele, lucrarea Cărarea Împărăției, autorul argumentând ortodoxia învățăturii părintelui Arsenie care reiese cu putere din această lucrare, urmând a întocmi un referat sinteză cuprinzând argumentele care pot fi folosite în vederea propunerii de canonizare, care vor fi incluse în studiul document. Părintele profesor Simion Todoran a prezentat referatul întocmit, în cuprinsul căruia a analizat șapte scrieri despre Părintele Arsenie. Accentul referatului a fost pus pe minunile atribuite părintelui Arsenie.
Cimitire fără însemne religioase!?
Localitatea Borlänge din centrul Suediei a deschis primul cimitir din țară în care simbolurile religioase sunt interzise. Aproape 8 suedezi din 10 susţin că nu sunt religioşi, sau că sunt atei activi. Ideea a pornit de la faptul că oamenii non-religioşi ar trebui să aibă un loc al lor de înmormântare, fără simboluri religioase pe pietrele funerare, susţine profesorul din localitate, Josef Erdem - cel care a şi venit cu ideea, conform jurnalului "Local". "Există loc pe acest pământ pentru toată lumea și nu ar trebui să fim limitaţi după modul în care alegem să trăim, sau după modul în care am ales să fim îngropaţi", a declarat acesta pentru "Local". Oamenii religioși sunt bineveniți să fie înmormântaţi în cimitir, dacă doresc asta, atât timp cât aceştia nu îşi doresc morminte care să poarte vreun simbol al credinței lor. Erdem, care a crescut în Kurdistan, spune că a împărtășit ideea cu prietenii lui, dintre care unii sunt credincioși, iar alţii nu sunt, iar răspunsul care a venit din ambele tabere "a fost foarte pozitiv", se arată într-un raport al RT. Cimitirul este gol până în prezent, dar unii localnici și-au exprimat deja interesul de a fi îngropaţi acolo. "Nu doresc un loc de înmormântare cu o piatră care să necesite îngrijire. De asemenea, nu doresc o înmormântare în Biserică, pentru că nu sunt credincios, aşa încât acesta mi se potrivește mai bine", a spus profesorul Gunnar Lindgren, pentru postul de radio SVT, făcând referire la cimitirul în cauză. Suedia se situează printre națiunile cel mai puțin religioase din lume. Într-un sondaj Gallop, din 2014, 76% dintre respondenţii din Suedia s-au declarat non-religioşi sau atei.
