Arheologii israelieni au descoperit vestigiile unei mănăstiri creștine cu o vechime de 1500 de ani, în centrul țării, în apropierea orașului Bet Shemesh. Mănăstirea se remarcă, printre alte descoperiri, datorită un mozaic spectaculos cu păsări și frunze. ”Bogăţia sitului sugerează că acest complex ar fi putut fi un important sit de pelerinaj în regiunea Iudeea-Shephelah (la vest de Ierusalim - n.r.), precizează într-un comunicat Autoritatea Israeliană pentru Antichități. În zona sitului datând din perioada bizantină, arheologii au descoperit vestigiile zidurilor de piatră de dimensiuni impresionante, precum şi elemente arhitecturale realizate din marmură provenind parţial din zona Turciei de astăzi. Printre aceste elemente se numără și baza unui stâlp pe care se poate distinge o cruce şi alte elemente decorative. "Se știa deja că în regiune există mai multe biserici și mănăstiri vechi, dar ce am descoperit aici este conservat în mod remarcabil”, a declarat Benjamin Storchan, conducătorul șantierului arheologic, citat în comunicat. Situl arheologic a fost excavat doar într-o mică măsură până în prezent. Mănăstirea a fost abandonată în secolul al VII-lea din motive încă necunoscute, dar arheologii presupun că locul a fost abandonat în urma invaziei musulmane. Excavările au fost efectuate începând din vara anului 2017, cu ajutorul a mii de tineri voluntari, și au precedat un proiect de extindere a unui cartier al orașului Bet Shemesh. Cercetătorii cred că biserica a fost construită aici, cel mai probabil, pentru faptul că pe acest loc ar putea exista un sfânt martir îngropat, dar nu s-au descoperit, încă, inscripții în acest sens. Autoritățile israeliene nu au luat o decizie cu privire la păstrarea mozaicului în actuala locație sau transferul acestuia în altă parte. (historia.ro)
La nouă luni după restaurarea Sfântului Mormânt din Ierusalim, eventualele îndoieli care mai planau asupra Mormântului lui Hristos, situat în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, au dispărut. Până la această oră, dovezile arheologice din jurul acestui Mormânt ajutaseră la o datare a acestuia la sfârșitul secolului al XI-lea, odată cu primele cruciade. Însă oamenii de știință au reușit să analizeze mai nou unele mostre de mortar, care indică existența Mormântului în secolul al IV-lea după Hristos. Potrivit National Geographic, care a transmis această nouă descoperire, rezultatele vor fi publicate în curând în Jurnalul Științelor Arheolo gice.Studiul recent a devenit posibil cu ocazia restaurării Sfântului Mormânt efectuată anul trecut, la două secole după ultima renovare, din 1810. Odată cu ridicarea primei plăci, care proteja lespedea pe care a fost așezat trupul răstignit al lui Hristos, pentru doar trei zile, oamenii de știință au fost surprinși să descopere o a doua placă, pe care se afla o cruce gravată, de a carei existență, aparent, toată lumea uitase. Mai multe eșantioane din mortarul care fixase această placă au fost luate și analizate în ultimele luni, de două laboratoare independente, prin tehnologia OSL (Luminescență Stimulată Optic), care permite determinarea datei realizării unui material în funcție de cea mai recentă expunere a sa la lumină. Drept urmare, această placă inferioară a fost cimentată la mijlocul secolului al IV-lea, când Imperiul Roman începea să se încreștineze, pe vremea împăratului Constantin I. Potrivit istoricilor, aceasta ar fi dovadă fizică primului altar din vremea romană construit pe vechiul Mormânt. (lonews)
Foto: New York Times
Nu mai puțin de 305 de persoane au fost ucise, vineri, 24 noiembrie, în urma detonării unei bombe și a unui tir armat deschis asupra mulțimii aflate lângă o moschee din Egipt, în Peninsula Sinai, la Bir-al Abed, în apropierea localității al-Arish. În urma atacului, Patriarhul ortodox al Alexandriei avea să declare într-un interviu acordat postului de televiziune grecesc ANT1: "Atacul din nordul Sinaiului este începutul multor rele în Orientul Mijlociu. "Sunt foarte îngrijorat. Cu o lună în urmă, am avut onoarea să-l întâlnesc pe Președintele egiptean și am dezbătut marea nevoie de frățietate. Acum, ne confruntăm cu o mare problemă a ariei Muntelui Sinai. Părinții noștri, mănăstirea noastră și bisericile se află în fața unui semn de întrebare: Ce se va întâmpla mâine?", a adăugat patriarhul. "Regret. Ne apropiem de zile foarte dificile. Evenimentele vor avea loc unul după altul", a spus Primatul. , referindu-se la "criza subterană" din rândul islamiștilor. De atac au fost suspectați militanții jihadiști, iar islamiștii care se rugau în moschee la momentul atacului făceau parte dintr-o confesiune islamistă considerată eretică de către grupările jihadiste: sufismul.
(lonews.ro)
Vizita istorică a Patriarhului Kiril al Rusiei cu prilejul hramului Catedralei patriarhale s-a încheiat în data de 28 octombrie 2017 cu un discurs solemn în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Cu poporul rus s-a făcut un experiment monstruos care a demonstrat întregii lumi că nu poţi construi o societate fără Dumnezeu”, a declarat Întâistătătorul Rusiei.
Nu întâmplător, Patriarhul a ales ca temă „mărturisirea credinţei ortodoxe în sistemul de stat ateu”, ţinând cont că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Revoluţia Bolşevică. „Secolul XX a fost o epocă dificilă pentru Ortodoxia din întreaga lume. Mulţi fraţi ai noştri au fost nevoiţi să treacă prin coşmarul catastrofei din Asia Mică. Bisericile Ortodoxe din Europa de Est au fost supuse unei altfel de încercări şi anume prigoanei din partea ateismului militant. Sute de mii de creştini ortodocşi – ierarhi, clerici, monahi şi mireni – au fost arestaţi sub diferite pretexte. Mulţi dintre aceştia au fost executaţi, adesea fără niciun fel de proces care să-i condamne”, a spus el, amintind că, începând cu 1918, în Rusia a început închiderea mănăstirilor şi bisericilor, iar „prigoana împotriva credincioşilor a dobândit un caracter sistematic şi de masă”.
citește articolul
Crime pe motive religioase, incendieri de biserici şi atacuri asupra unor clerici sunt câteva dintre gravele incidente înregistrate în cel mai nou raport al Centrului de monitorizare a drepturilor și libertăților creștinilor ortodocși din Europa (CRFO). Faţă de anul 2015, cazurile raportate şi analizate au crescut simţitor în 2016. Dintre zecile de cazuri înregistrate, cele mai numeroase au fost raportate în Ucraina. Cu toate acestea, la nivelul ţărilor menţionate, Centrul de monitorizare a identificat abateri de la drepturile ortodocşilor precum întreruperi de procesiuni religioase, solicitări de demolare a unor biserici, furturi din lăcaşurile sfinte, incendierea unor autoturisme aparţinând clericilor, ameninţări cu bombă în incinta unor lăcaşuri de cult etc. În topul infracţiunilor comise asupra ortodocşilor se află uciderea unei soţii de preot în Ucraina, după ce criminalii au pătruns în locuinţa familiei, şi omorârea unui călugăr dintr-o mănăstire rusească. În anul 2016 atacurile împotriva ortodocşilor s-au înmulţit considerabil. Potrivit raportului CRFO, Biserica Ortodoxă a Greciei s-a confruntat cu numeroase restriciţii ale libertăţii de expresie, deoarece unii reprezentanţi ai statului au încercat îndepărtarea implicării Bisericii în sistemul de învăţământ şi nu numai. Potrivit unui studiu, din 1910 numărul total al ortodocşilor s-a dublat şi a ajuns astăzi la peste 260 milioane, dintre care Rusia având peste 100 milioane. Dacă ne raportăm la creştinii din lumea întreagă, perioada 2015 – 2017 este considerată cea mai dificilă din toate timpurile în ceea ce priveşte persecuţia religioasă. Anul trecut, peste 215 milioane de creştini au fost afectaţi de persecuţii şi intoleranţă religioasă.
www.basilica.ro
