Eterniment

Sfântul Apostol Pavel – modelul refacerii morale a societății românești post-comunisteProf. Dr. Nicolae M. Constantinescu 22.02.2019

  • După 1989 societatea românească a simţit nevoia curăţirii de păcatele care au culminat cu crimele din decembrie 1989, oferind concetăţenilor noştri o gamă variată de modalităţi impuse de convingerile politice ale fiecăruia. De la afirmarea comunismului cu faţă umană, care nu-şi reproşează nimic - la blamarea de către alţii „in corpore” atât a doctrinei, cât şi a celor care au aderat la partidul comunist; de la ”ne răzbunăm” la ”iertăm, dar nu uităm”,    ajungându-se ca astăzi, în condiţiile în care în jur de 90% dintre români ne declarăm creştini, să fie aplicate cu osârdie toate metodele malefice, care ne-au înveninat viaţa şi în special să fie reînviat sub o formă mult mai perfidă „dosarul de cadre”, care a distrus atâtea vieţi şi a curmat atâtea cariere.

Să mă explic - şi fac acest lucru mai ales pentru cei tineri: începând cu 1948 s-a instituit în România obligativitatea autobiografiei pentru a permite „descifrarea” originii sociale în funcţie de care intrai sau nu la o facultate, erai sau nu admis într-o întreprindere sau instituţie, puteai sau nu să urmezi un doctorat, etc. O autobiografie în care treceai că erai negustor / fiu de negustor, ţăran înstărit / fiul lui, proprietar / fiu de proprietar, fabricant / fiu de fabricant, membru PNŢ-PNL / fiul lui, jandarm / fiu de jandarm, ofiţer pe frontul din Rusia, mai ales dacă fuseseşi şi decorat / fiul lui, ca să nu mai vorbim de fiii de diplomaţi, de preoţi, de medici care aveau cabinete medicale particulare, de moşieri - într-un cuvânt, de categoria socială denumită burghezo-moşierime, deci o asemenea autobiografie echivala cu un stigmat pentru toată viaţa, care-ţi bara drumul indiferent de valoarea pe care o demonstrai prin munca şi realizările tale.

citește articolul


Necontenita refacere (II)Prof. Dr. Nicolae M. Constantinescu 30.01.2019

Teoria renașterii din cenușă

Oricum, faptul că există mai multe milioane de gospodării ţărăneşti în România unde se trăieşte greu, dar că mulţi ţărani au fost peste hotare la munci agricole unde au văzut un alt fel de viaţă, în care munca este răsplătită incompa­rabil mai bine decât la noi, mă face să consider că teoria renaşterii din cenuşă va continua să fie operaţională la români. În fond, acest genom colectiv al celui mai fidel cetăţean al României, al ţăranului român, explică rezistenţa şi persistenţa poporului român pe aceste meleaguri, fapt accentuat de Liviu Re­breanu în celebrul său discurs de recepţie la Academia Română din 29 mai 1940, discurs in­titulat: ”Lauda ţăranului român”.

citește articolul


Necontenita Refacere. Genomul Poporului Român în viziunea Lui George Emil PaladeProf. Dr. Nicolae M. Constantinescu 11.12.2018

Am ţinut această prelegere la In­stitutul de Antropologie „Francisc Rai­ner”, apoi la Iaşi, Târgu Mureş, Arad, Piatra Neamţ, Ploieşti, în faţa studen­ţilor de la facultatea de Medicină din Bucureşti şi la Institutul Agronomic din Bucureşti - şi voi căuta să o prezint în cât mai multe locuri din ţară, fiindcă tratează o temă profund românească.

Mă bucur că în calitatea mea de membru fondator al Fundaţiei Tzigara Samurcaş, mi s-a oferit oportunitatea de a o ţine şi la Muzeul Ţăranului Ro­mân, fiindcă după cum veţi vedea per­sonajul principal al eseului meu este ţăranul român.

citește articolul


Referendum-ul CĂSĂTORIA NORMALĂ, sub asaltul L.G.B.T.T.-iștilorMarian Scarlat-Ghițeanu 26.09.2018

■ Pe 7 octombrie, duminică, toţi creş­tinii ortodocşi din România şi Diaspo­ra sunt chemaţi să voteze la Referen­dumul pentru modificarea articolului 48 al Constituţiei, referitor la Familie şi căsătorie.

■ Modificarea va fi „Familia se înte­meiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie (...)”, care va înlocui fraza “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi (...)”.

citește articolul