A fi român nu este doar o stare de fapt, ci un Noroc ontologic.
Nu de puține ori m-am întrebat care sunt de fapt caracteristicile principale ale poporului român în sânul căruia m-am născut și am fost educat. Un popor contestat mai mult din interior și admirat încetul cu încetul din afară.
“Lăcomia este o beție mai rea decât beţia.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cu toții inspirăm un aer din ce în ce mai poluat. Imunitatea scade, ne îmbolnăvim, devenim victimele propriilor alegeri. Fabricile ne-au luat prizonier oxigenul și ne cer răscumpărare. De ce s-a ajuns aici? Pentru că dorința de a ne îmbogăți nu ne dă pace…
“Taci când intri în Biserică, pentru ca Dumnezeu să-ţi poată vorbi …”
La fiecare slujbă preotul citeşte cuvântul Mantuitorului Hristos, care sapă în sufletul enoriaşului până când zidul indiferenţei şi al necredinţei se sparge.
Anul 2011, Coreea de Nord: se preconizează că peste zece mii de oameni sunt închiși în lagăre de concentrare pentru faptul că sunt creștini. Septembrie 2013, Peshawar, Pakistan: 89 de creștini și-au pierdut viața într-un atentat, în timp ce ieșeau dintr-o biserică. Mai 2014, Khartoum, Sudan: o femeie creștină este condamnată la moarte prin spânzurare pentru apostazie. August 2015, Qaraqosh, Irak: mii de irakieni creștini sunt forțați de către grupările teroriste să-și părăsească căminele, inclusiv orașul.
„Viața nu e ușoară, viața e un fel de moarte” (părintele Nicolae Steinhardt)
Niciodată nu va înceta să mă uimească nevoia oamenilor de a deține controlul și de a plănui, până la cel mai mic detaliu, fiecare moment al vieții proprii și nu numai. Discuțiile ce au loc în timpul pauzei de masă la serviciu, pot constitui, cu siguranță, sursa de inspirație a unei culegeri de anecdote savuroase.
