”Vom ajunge curând să ne luptăm cu ceea ce am creat?”
Dacă e să exagerez, aș spune că trebuie să ne uităm în aceste zile la filmul Terminator, pentru a vedea ce înseamnă când Inteligența Artificială (AI-Artificial intelligence) preia controlul. Revenind cu picioarele pe pământ, sunt convins că unele SF-uri vor rămâne SF-uri.
„Problema calendarului nu este o dogmă de credinţă”. (Părintele Cleopa)
■ Solicitarea unor importanți oameni de cultură (printre care Adrian Papahagi, Teodor Baconschi, Andrei Pleșu, Ana Blandiana) adresată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind celebrarea Sărbătorilor Pascale la aceeași dată cu creștinii catolici și protestanți, a stârnit un adevărat scandal în mediile ortodoxe românești cu doar câteva zile înainte de ziua de Paști. Între timp reprezentanții celor două tabere și-au adresat cuvinte grele în spațiul online și nu dau semne să se potolească prea curând. În acest context tulbure, când numeroși oameni de bună credință nu știu pe cine să ia în serios și de partea cui să se situeze, vă propun să îi dăm cuvântul părintelui Cleopa Ilie (1912- 1998). Duhovnic reper al românilor ortodocși în secolul XX, Părintele Cleopa nu poate fi suspectat de interese obscure sau de rele intenții, deși la câte s-au debitat în ultimele săptămâni te aștepți la orice. Problema calendarului îl preocupa pe marele duhovnic și pe contemporanii săi, așa cum a frământat fiecare generație de învățați ai celor două milenii creștine. Intertitlurile au fost selectate chiar din afirmațiile Părintelui Cleopa, accentuările îmi aparțin.
Eveniment MACRO-PLANETAR: cutremurul din TURCIA și SIRIA (februarie 2023), considerat de multe voci ca „semn apocaliptic”! „Așa ceva – o asemenea intensitate, succesivitate și replicile în număr de o sută, în 48 de ore – nu s-a mai înregistrat vreodată pe planeta TERRA!” – s-au exprimat mulți specialiști în seismologie, dar și unii teologi (ortodocși, catolici și protestanți), în plus de corifeii islamismului turco-arabi, speriați de faptul că „Allah nu a protejat mahomedanismul”.
■ Imediat, după mediatizarea efectelor mega-devastatoare ale acestui seism, a început să vuiască internetul cu opinii, comentarii, articole, dezvăluiri tip „Discovery”, texte „științifice”, interpretări „teologice”, analize geo-politice etc. Majoritatea acestor „narative” au vizat, însă, construirea și lansarea unui mesaj geo-militar/ geo-tehnologic: a fost o armă-tehnică/ geo-tehnologică și nu un „cutremur natural”?!
■ Refuzul unui „stat U.E.” de a primi România în „spaţiul Schengen” are o conotaţie...teologică?
■ Acest articol de presă bisericească, re-citit după şase ani, ne oferă o viziune religioasă asupra Europei des-creştinate de azi!
”După ce, în viața mea, numai credința s-a dovedit a fi neclintită sub iureșul zădărniciilor, am învățat să cern cărți și convingeri.”
Asta este! sunt setat să fiu ortodox. Pentru a accepta sau nu un produs cultural, ceva din mine ține neapărat să vadă cum se poziționează conținutul lui în raport cu credința. Strict în ceea ce privește produsul cultural numit carte, mi se pare capital să identific afinitățile și aversiunile față de religie după cum se înțeleg ele dintr-un text și chiar să încerc să aflu cărei religii, confesiuni sau credințe îi este devotat autorul. Este credincios? Ce fel de credincios este? În iconomia bibliotecii mele, voi ține cont de aceste aspecte. Fiindcă tocmai îmi reașez biblioteca.
