Nevoia socio-politică de morală creştinăSilviu Alupei 10.12.2018

■ Juristul ing. Virgil Gabriel Păun, revoluţionar anticomunist în decem­brie 1989, este unul dintre fondatorii democraţiei creştine în România în 1990. Ca preşedinte al Fundaţiei „RE­DAREA ISTORIEI”, creştin-democratul Virgil Gabriel Păun a rămas singura voce anticomunistă care continuă să le strige în faţă românilor că în absenţa lustraţiei România va rămâne victima RESTAURAŢIEI cadrelor PCR şi ale fos­tei Securităţi.

■ Diagnosticul pus societăţii civile în 2009, deci după două decenii de post-comunism, ne permite azi, la ceas de Centenar, să vizualizăm rădăcinile de­zastrului moral, biologic, social şi eco­nomic (în plus de catastrofa politică) în care se zbate România.

■ Creştin-democratul Virgil Gabriel Păun şi cu Asociaţia Apolitică „Societa­tea Târgovişte” i-au oferit ambasador­ului SUA la Târgovişte, în primăvara anului 2018, o lucrare manifest („TÂRGOVIŞTE – DESCĂUNAREA DICTA­TORILOR”) care focaliza, în 2009, peri­colul restauraţiei securisto-comuniste într-un stat NATO. Pericolul iminent de atunci este realitatea tragică de azi.

Juristul Gabriel Virgil Păun, cap. IV – „Starea Naţiunii”: „Ne ve­dem puşi în situaţia de a răs­punde tinerilor, după 20 de ani de restaura­ţie a comuniştilor. Şi, din păcate, trebuie să o facem cu ruşinea de a nu le fi putut asigura un viitor în România [...]”.

„Cu aportul cozilor de topor – con­tra revoluţionării! – mai nou, popular zis, «revoluţionarii bolşevicului ILICI» au pus Revoluţia Română la picioarele Moscovei, acţionând pentru perpetuarea structurilor comuniste [...]”.

„Fără morală şi ordine publică nu se poate vorbi de libertate întrucât cancerul care a afectat moralitatea a dus la haosul post-decembrist, dezordinea socială şi lipsa totală a ordinii publice”.

„Instituirea haosului şi a dezordinii de către «revoluţionarii Securităţii» a fost premisa devalorizărilor de bănci, furtului de case, terenuri, fabrici, uzine, la adăpostul simulării instaurării economiei de piaţă şi a democraţiei în tranziţie”.

„Toate acestea confirmă temeinicia afirmaţiei generalului francez Berthelot: «Este admirabil cât de perfect administrea­ză românii haosul şi dezordinea». Şi con­firmă trista constatare a unui mare român, întors din exil, ION RAŢIU: „Ce originali sunt românii în necinstea lor!”.

„Cine sunt aceşti români? Dar nici nu trebuie să le atribuim cinstea de a-i numi români! Sunt trădătorii Revoluţiei Române, cei cu sprijinul cărora, după 20 de ani, co­muniştii – în loc să ajungă la puşcărie – sunt preşedinţi, parlamentari, guvernanţi, func­ţionari în administraţia publică”.

„Noi, românii, suntem singurii care trăim această tragedie după 20 de ani de la Revoluţie. Toate statele foste socialiste i-au alungat din viaţa publică pe colaboratorii comunismului care trebuiau pedepsiţi”.

LEGEA LUSTRAŢIEI

Juristul Gabriel V. Păun, cap. „Nevoia socio-politică de morală creştină”: „Implan­tarea genomului securist-comunist, în con­ducerea Statului Român, a dus la pierderea identităţii naţionale. Această «conducere» (puterile: parlamentară, executivă, judecă­torească) a fost parazitată de fostele struc­turi totalitare şi de agenţii fostei Securităţi, infiltraţi în partidele istorice, PNL şi PNŢCD, care au realizat România Mare”.

„Tot noi suntem singura ţară care nu a aplicat Legea Lustraţiei.

Şi ne întrebăm de ce am ajuns aici? Acesta este răspunsul. Unica soluţie: să pro­cedăm ca Polonia, în criză. În septembrie, 2009, Polonia a impozitat cu 70% salariile şi pensiile tuturor celor care au slujit şi be­neficiat de regimul ilegitim şi criminal co­munist. Polonia a făcut un act reparator de respect la adresa poporului”.

Juristul Gabriel V. Păun, cap. V „Neam fără noroc”: „Începutul «asasinării econo­mice» a României (dar şi culturale, milita­re şi religioase) a fost declanşată odată cu instalarea la Cotroceni a primului preşe­dinte «democrat» Ion Iliescu, care a lansat din start o lege nescrisă dar de mare im­pact: «FURĂ ŞI TACI», valabilă şi azi şi care funcţionează încă. Aceasta, concomitent cu o altă lege nescrisă «CARE PE CARE», intra­tă în vigoare odată cu apariţia preşedinte­lui Traian Băsescu. Această «asasinare» se preconizează a fi finalizată şi «oficializată» într-un viitor foarte apropiat [...].

INVOLUŢIA BIOLOGICĂ

„[...] Involuţia biologică demografi­că a României de azi este consecinţa politi­cii potrivit căreia populaţia ţării trebuie să ajungă la cel mult zece milioane de locuitori, conform afirmaţiilor preşedintelui Ion Ilies­cu. El a mai afirmat că patriotismul este o no­ţiune anacronică, depăşită, şi că nu înţelege de ce atâta încrâncenare la români, ţinând cont că toţi membrii PCR au fost uniform re­partizaţi la toate partidele, după 1990”.

„Dacă se va ajunge la cifra amintită (de zece milioane de locuitori) cine va tre­bui să umple golul demografic creat? [...] Se va întâmpla ca urmaşii noştri (câţi vor mai supravieţui acestui exod şi agresiuni biolo­gice, lipsiţi de educaţie şi cultură) să nu aibă decât două alternative de existenţă: munca necalificată şi prostituţia. Scenariul acesta, ce părea absurd şi ireal, generat de minţi bolnave, paranoice, a devenit o realitate in­confundabilă, pe care o trăim în momentul de faţă. [...] Aşa au ajuns românii să se lase târâţi în prăpastia dispariţiei lor ca neam şi ţară”.

NIHIL SINE DEO

Jurist Gabriel V. Păun, cap. „O Românie ca soarele sfânt”: „Am sperat că totul se va schimba. Că România va ajunge din nou o ţară prosperă, demnă, în care să guverneze principiile. Aşa cum a fost cât timp s-a aflat sub semnul Credinţei, sub acel atât de semnificativ NIHIL SINE DEO (Nimic fără Dumnezeu!), dictonul Casei Regale a României[...]”.

„Toţi cei 20 de ani care s-au scurs au făcut din România un stat-fantomă, fără industrie, fără agricultură, fără armată, fără cultură, cu o sănătate în de­gradare excesivă, etc. şi care se află în neputinţa de a se opune oricărei ingerinţe externe [...]”.

„Un mare filosof român, interbelic, Nae Ionescu, zicea în cartea sa de publicistică «Roza vânturilor» (editată în 1935 de Mircea Eliade, viitorul savant al „Istoriei Religiilor”) că noi românii nu vom putea accede la o poziţie superioară ca popor, decât atunci când ne vom debarasa de «condiţia noastră subalternă». În doar trei cuvinte, Profesorul Nae Ionescu a înglobat o întreagă filosofie de viaţă, care ne reprezintă perfect şi care nu mai are nevoie de nici un fel de explicaţie

 

 

De același autor