Partea plină a paharului - Calitățile neamului românescEugen Cojocaru 26.09.2019
”Tu ești România, tu faci ca România să fie așa!”
Pe noi, românii, ne caracterizează următorul paradox: inteligenţa cognitivă e în cras dezechilibru cu cea socială și politică la români. În timp ce majoritatea posedă prima calitate (exemplu: 44 de premii pentru invenții românești: 4 speciale, 23 aur, 15 argint și 2 bronz la al 34-lea Salon Internațional al Invențiilor, Tehnicilor și Produselor Noi – Geneva/2006) mult peste media internaţională, celelalte două au un nivel deplorabil. De aceea au fost tratate de mine într-un studiu separat: Maladiile etnosului românesc. E una din principalele cauze pentru care naţiunea română se înscrie printre cele câteva popoare paradoxale (analiza în alt studiu): german, american, japonez, chinez și indian. Ce ne diferenţează/apropie?
O mare creativitate: o întreagă panoplie de pionieri în toate domeniile ştiinţei, tehnicii şi culturii moderne – aeronautică, chimie, fizică, arte plastice, medicină, computere, literatură, ştiinţele naturii etc. – şi o putere de improvizaţie admirată şi în Germania sau USA, patrii ale invenţiei tehnice.
- Avem un puternic spirit de libertate individual, de multe ori prea „accentuat”, ceea ce influenţează negativ libertatea şi armonia colectivă.
- Dovedim un extins sentiment de toleranţă şi înţelegere faţă de concetățenii de altă etnie și alte popoare, nu de puţine ori abuzat - ajungem, astfel, în situaţia expresiei: Sunt proşti de buni!
- O capacitate de adaptare deosebită și de a învăţa limbi străine, de interes şi deschidere pentru „altceva”, interdisciplinaritate etc. Nu veţi întâlni români limitaţi pe o îngustă specializare, ca în Occident! Primii exilaţi care se integrează perfect în alte ţări sunt românii, însă îşi pierd, uneori, rădăcinile.
- În continuare şi legat de ultimele două, un profund interes pentru lumea înconjurătoare, de aici şi „foamea de citit” specifică nouă, dar care a scăzut mult în ultima vreme „mulțumită” pseudo-politicienilor care distrug învătământul pentru a avea un popor „ușor guvernabil”! De aici, nivelul de cultură ridicat: şi străinii spun: Cu românii ai ce să discuţi! Spre exemplu, am fost şocat în Germania, unde nemţii nu au biblioteci (nici cei titraţi!) cum se obişnuieşte la noi, eventual vezi un colţ cu… albume de călătorie şi cărţi de bucate.
- Blaga are dreptate: Românul s-a născut poet! Harurile noastre duble raţional-artistice le trăiesc mereu în lume şi acasă: matematicieni, informaticieni, ingineri, jurnalişti, doctori şi mulţi alţii, nu neapărat cu facultate, se interesează pentru cultură, artă fiind chiar creatori de bună calitate. Posedăm trăsătura extraordinară de a jongla cu o limbă română atât de multi-stratificată, suculentă şi pluri-semnificativă, creată, bineînţeles, tot de noi. Oskar Pastior, sasul nostru emigrat în Germania, considerat poetul „german” contemporan cel mai inventiv lexical și plin de imaginație spunea la orice interviu/întâlnire cu cititorii: Asta vine de la români și limba română!
- O anumită distanţă dată de bunul simţ şi o sănătoasă doză în plus, faţă de alte neamuri, de umor şi ironie contra oricăror mode internaţionale, mentalităţi şi Weltanschauung-uri impuse de presiunile Istoriei. Și aşa se explică extraordinara rezistenţă la încercările agresive de modificare a etnosului nostru cu multe triste și dureroase exemple de supravieţuire ca insulă latină în duşmănosul ocean de valuri migratoare germanice, slave, imperiul otoman, austro-ungar, rus... A se vedea scrisoarea şefului misiunii iezuite de convertire a românilor la catolicism, în secolele XVII-XVIII, din finalul articolului meu In Hoc Signo Vinces! De aceea nu s-au răspândit şi la noi ridicolele apariţii ale unor skin-heads, punks...
- Remarcăm, de asemenea, un sentiment nativ dacic-creştin de modestie în faţa naturii şi a altor naţii, ce ne aminteşte lecţia dată de regele Dromichaites succesorului macedonean al lui Alexandru cel Mare în Europa, Lisip: De ce ne vreţi aurul şi bogăţiile, că noi trăim într-o comuniune simplă şi plină de veneraţie cu natura şi între noi?!
Suntem prea modeşti pentru această lume în care se impune numai cel care face mult şi des tam-tam infatuat pe eşichierul mondial. Aşa nu se ştie că marele inventator Tesla, Maica Tereza ș. a. sunt români, Paulescu e cel care a descoperit insulina, nu Best (căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pe nedrept), Blaga a primit Nobelul Literaturii în anii ’50, dar a fost refuzat de nemernicul Ministru al (In)Culturii bolșevice: la întrebarea discretă a guvernului suedez, dacă e vreo obiecție - Nu primim premiile capitalismului putred!, a fost răspunsul.
Exemplele pot continua, dar mă opresc aici, bucuros că am deschis această listă de virtuți românești și încrezător că și voi veți descoperi alte calităţi ce ne înnobilează mai mult sau mai puţin conştient.
Olandezul May Schmets (73 de ani), stabilit la Ortișoara (jud. Timiș) de 26 ani, a deschis acasă un fel de birou unde oamenii vin să ceară sfaturi pentru diverse probleme. Schmets: Am spus totdeauna că aici e ca-n Olanda: mâncarea e la fel, mă uit la televizor la fel, mă duc la wc la fel la mine-n casă. În stradă e diferit. Am fost în toate țările Europei, însă n-am auzit niciunde spunându-se, daca nu merge ceva: Ce să faci, așa e Franța! sau Asta e Spania!. Numai în România oamenii zic: Așa e Romania! Mă enervez: Ce e România? O bucată de pământ? Tu ești România, tu faci România să fie așa. Eu am mare respect pentru români că au făcut Revoluția, dar n-am respect pentru că n-au terminat-o. Trebuie să aibă curaj să schimbe lucrurile. Normal este gândim-discutăm-facem, dar aici e gândim-discutăm, gândim-discutăm, dar nu mai facem!
ROMÂNIA ACUM 85 DE ANI ÎN NATIONAL GEOGRAFIC
ÂNational Geographic Magazine/SUA, dedica două numere “României vrăjite”: o perlă a Europei de Est și o țară plină de culori, obiceiuri străbune, ospitalitate rar întâlnită și un București ce “aduce un pic și cu New York”. Două numere (1934) de peste 120 de pagini, pline de fotografii preponderent alb-negru. Cu Basarabia lipită de “patria mumă”, o Românie pitorească plină de folclor și oameni ospitalieri. Echipa National Geographic a petrecut mai multe luni pentru a observa cât mai multe lucruri relevante. Autorii remarcă influențele culturale ale cotropitorilor care au invadat, cu sau fără succes, țara de-a lungul secolelor – romani, huni, tătari, turci, etc. Deși Paris poate reprezenta Franța, Bucureștiul nu prea se potrivește cu restul României. Această capitală nu are aproape nimic în comun cu restul țării. E un oraș vesel, cosmopolit, deseori numit Micul Paris din Balcani. Străzile orașului sunt pline de femei frumoase și îmbrăcate cu gust, ofițerii de poliție strălucesc în uniformele lor, iar străinii contrastează cu țigani jerpeliți și țărani români îmbrăcați în portul lor tradițional. Restaurantele și cafenelele, aproape tot timpul pline, răsună până în stradă de dialoguri politice și bârfe. ... Iarna ni s-a părut amuzant să închiriem o sanie cu zurgălăi mânată de cai și condusă de un birjar cu o căciulă mare de blană și mantie de catifea.... Am ascultat un dans fascinant al țiganilor, compus de un muzician român foarte popular și care poate rivaliza cu oricare din lume. Îl cheamă Enescu, compozitor și violonist așteptat în multe orașe din Europa și America. ...
Țăranii români sunt totdeauna extrem de plăcuți. Mereu politicoși, veseli, muncesc mult, în păduri, pe câmpii și ogoare, însă ineficient, cu uneltele strămoșilor. ... România e una dintre țările cu cea mai ridicată producție de petrol din lume, fiind întrecută, în 1932, doar de SUA, Uniunea Sovietică și Venezuela. ... (în Moldova, într-un cătun unde se sărbătorea o nuntă) Erau atât de curați, fericiți, fără nici o grijă, încât problemele financiare și Marea Depresiune par să fie la milioane de mile distanță. Erau arătoși în hainele lor de sărbătoare, cele mai frumoase pe care le-am văzut în România.
Esop: Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea!
Pe hoții mărunți îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice!
George Orwell: Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu e victimă, ci complice!
Eugen Cojocaru: E important ce s-a realizat, dar mai important e ce mai trebuie să facem!
(Textul la fotos din pdf ROMÂNIA ANII 30-40 – scoate-le tu, eu nu am reușit)
1. Pare o piscină de la Cannes, dar e ștrandul din Bragadiru. (1941) pag 2.
2. Priveliște de la fereastra celebrului restaurant Pescăruș, de pe malul lacului Herăstrău. (1942) pag. 5
Strada Șelari, din Centrul Vechi bucureștean. (1942) pag. 8