"Știința fără conștiință este ruina sufletului" François Rabelais

Nu vom îngădui să ne stricaţi copiii!Pr. Eduard Ioan Rădună 10.05.2019

Încheiam articolul precedent notând că refuzul educației sexuale și gender face parte naturaliter din protecția pe care părinții o oferă copiilor lor. Biserica nu contestă faptul că sexualitatea este corolarul vieții biologice și cea dintâi poruncă dată omului după Creație. Dar prin însăși întâietatea ei, sexualitatea se recomandă ca sacră.

Profanarea poartă în sine moartea

Prin sexualitate se face cunoscută  suflarea dătătoare de viață a Duhului; prin sexualitate, dualitatea bărbat-femeie  se afirmă ca pro-creatoare, așadar favorabilă înmulțirii vieții, aliniată la fluxul dumnezeiesc al Creației. Departe de a fi culpabilă, sexualitatea este, deci, sacră și trebuie ocrotită  ca atare, ceea ce se și întâmpla atât prin conduita morală creștină căt și prin rezultanta ei, pudoarea socială. Iar acestea două se dovedesc, odată adoptate și promovate,  pro-creative, adică înmulțesc numărul oamenilor și fortifică bagajul genetic. În concluzie, nu educație sexuală gender ar trebui să-și dorească România, dacă visează la un viitor, ci dimpotrivă, educație morală creștin ortodoxă, pentru a avea oameni sănătoși și viguroși, responsabili și procreativi.

La polul opus, profanarea sexualității poartă în sine moartea. A profana sexualitatea oamenilor este una dintre activitățile predilecte ale diavolului, încă de la începuturile omenirii, de la Cădere, asociată de unii Sfinți Părinți și cu păcatul concupiscenței. Conceptul de eliberare sexuală - în fapt o manifestare a aspirațiilor pegrei de pe toată fața pământului - reprezintă, pentru popoarele creștine, o decădere în păgânism, o întoarcere la păcătoșenia sexuală generalizată pe care o critică Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani. Reacceptarea și răspândirea din nou a acestui concept poate fi considerat unul dintre simptomele vindecării Fiarei celei lovite de moarte (Apoc. 13), dacă, precum unii Părinți o fac, identificăm Fiara cu un metaconstruct religios și istoric (politeismul antic, de pildă).

Sclavii de la școală

citește articolul


Locașul celor nevăzuteConstantin St. Dogaru 09.05.2019

„Încă ne rugăm pentru buna întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice” (alineat din ectenia mare la slujbele bisericeşti). Ce este acest „văzduh”? (din slavonă, „aer”, „atmosferă” – după cum traduc toate dicţionarele). Sublim cuvânt, având un conţinut poetic şi mistic, izvorând din mens-ul tradiţional-religios, dintr-un limbaj al arhetipurilor inconştientului colectiv (C.Gustav Jung).

În niciun caz nu înseamnă „aer”, „atmosferă” (termeni moderni, ştiinţifici), că pe aceştia îi cunoaştem şi ştim despre ce vorbim, dar cuvântul „văzduh” e altceva: e locaşul celor nevăzute, un câmp al energiilor mistice, un fel de auroră boreală a duhului, nor şi lumină cosmică. Văz-duh! Termenul ca atare ar trebui propus comisiei lingvistice UNESCO, ca un giuvaier rarisim al limbii române păstrat intact doar de Biserică în înţelesul său propriu şi folosit pe alocuri ca metaforă poetică.

citește articolul


Preşedintele şi EpiscopulSilviu Alupei 07.05.2019

Startul procesului de separare (totală, definitivă?) „Puteri politice (în limbaj popular: STATUL) de Puterea Religioasă (Bisericile Creştine din România secolului 21) a fost dat fulgerător, chiar de Preşedintele ţării [K.W.Johannis].

Mesajul de delimitare al Preşedintelui K.W. Johannis faţă de cele patru milioane de creştini (trei milioane de ortodocşi şi un milion de catolici şi protestanţi) a fost dur, însă mascat – prin limbaj înşelător şi formulare echivocă.

citește articolul

A apărut nr. 220-221 ianuarie - februarie 2024

Din sumar:

Cum de vorbim fără lacrimi? - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Foamea de putere nu știe de principii - Gabriela Băducu

O carte A-tipică: „Taina omului - firescul rugăciunii” - Silviu Alupei

Moartea Acvilei Bicefale - pr. Eduard Ioan Rădună

Nu compromisul, ci jertfa ține Biserica! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Totul este altundeva!

Zare în ochi - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nenea Constantin -Nicușor Nacu

Berlinala 2024: Caleidoscop de stări și fapte - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Flori și sfinți - Carmen Elena Toader

Între macrocosmos și microcosmos - Sabina Ene

Nu se poate vorbi oricum despre orice - Constantin St. Dogaru

Schilodul de la marginea drumului

De unde vine fericirea? - Dr. Roxana Constantinescu

Mare vânzoleală

Frigărui de miel cu banane fripte - Marian Paraschiv

PARTENERI