În urma dialogului cu un prieten ateu (el așa se definește) care mă întreba cum îmi explic și interpretez credința.
Credința poate fi spontană sau act reflexiv. Totuși, nu poți crede oricum, după cum nu o poți face la întâmplare. A crede presupune un crescendo de ordin interior și reflexiv. Pentru cel care crede, obiectul credinței sale rămâne constant la distanță față de orice reflecție care-i este dedicată iar reprezentările relative la obiectul respectiv sunt condiționate de profilul său personal, de cultura care l-a format și de raționamentele care îi angajează credința.
citește articolul
Sala mare a teatrului era arhiplină. Din clipă în clipă avea să înceapă spectacolul anunțat cu multă vâlvă și gândit de comuniști ca o bătaie de joc la adresa Utreniei Paștilor și a ortodocșilor din localitate. De-a lungul întregii Săptămâni a Patimilor afișe imense și bătătoare la ochi fuseseră expuse în văzul tuturor, în cele mai aglomerate locuri ale orașului.
Slujba de înviere comunistă!
citește articolul
”Dar chiar și ghinioanele pot fi prevenite…”
În anul 2015, C. Tomasetti și B. Volgestein de la Universitatea “John Hopkins” au publicat un articol în prestigioasa revistă Science în care au arătat că 65% din cazurile de cancer sunt rezultatul unui ghinion.
citește articolul
”Totul este creația lui Dumnezeu, care conține Duhul întreg, Duhul care dă viață rațiunii, îi dă frumusețe și forță.”
Ne pregătim de călătorie în fiecare zi, pentru a avea fundamentul psihologic necesar punerii în mişcare, într-o dinamică sui-generis a timpului liber. La fel se întâmplă şi atunci când ne alegem cărţile de citit, de studiat: ne pregătim de călătorie în devenirea noastră spirituală, într-o căutare permanentă a unor conexiuni care să realizeze o armonie între lumea lăuntrică şi cea din jurul nostru.
citește articolul
