Întruparea nu e altceva decât Trupul Logos-ului din veșnicie destinat înomenirii (la plinirea vremii). De aceea Întruparea se și încheie cu înălțarea, cu Trupul la cer al Logos-ului care pune firea de-a dreapta Tatălui. Căzută prin neascultare de-a stânga, în păcat și corupere, Fiul lui Dumnezeu – prin ascultare și asumare, prin jertfă și răscumpărare – o restaurează, adică o ridică la starea cea de dinainte de cădere, îndreptând-o către Tatăl, îndreptățind-o în esența ei; dar n-o lasă numai aici: îndreptarea nu este suficientă:

jertfă → răscumpărare  → restaurare = îndreptare

Ortodoxia a fost și este prigonită, iar vrăjmașii vor lupta împotriva ei, până la sfârșitul veacurilor. Domnul a știut la câte prigoane îngrozitoare va trebui să se aștepte Biserica Sa.

Până la ultima prigoană, pe care o va dezlănțui antihristul împotriva aleșilor lui Dumnezeu, în vremurile din urmă, în întreaga lume. (Apocalipsa 12, 9)