”În acele zile oamenii se purtau unii cu alții ca și cum s-ar fi aflat în ultima zi”
După ce bunica mea a plecat la Ceruri, m-am tot gândit la filmul vieții ei. Nu am să afirm că în zilele noastre nu se trăiește greu, nu cunosc problemele fiecăruia, dar, comparând modul de trai actual cu ceea ce au trăit bunicii noștri, suntem niște răsfățați!
”Întreaga societate trebuie să ceară ca exigența studiului să fie maximă” (Alexandru Ionescu)
”Stima pentru țară și pentru frații noștri români este mai joasă decât talpa încălțămintei”
La douăzeci de ani de la prima călătorie a unui papă într-o țară ortodoxă, papa Francisc repetă istoria, la sfârșitul lunii mai aflându-se în România pentru câteva zile. De această dată vizita a avut caracter diferit, papa ajungând acasă la enoriașii catolici. Dacă inițial organizatorii acestui eveniment s-au temut cu privire la reacția majorității ortodoxe, românii s-au dovedit a fi gazde primitoare, întâmpinându-l cu respect pe reprezentantul Bisericii apusene. Mai mult decât atât, televiziunile și-au dedicat întregul program vizitei papale, iar internauții au bombardat rețelele de socializare cu mesaje pline de admirație la adresa protagonistului acestui pelerinaj mult așteptat.
”Pe 26 mai ne vedem la urne! Altfel, noi știm prea bine Cui ne-am încredințat votul, nădejdera și sufletele noastre”
Lume, lume, cetățeni români și cetățeni europeni, adunați-vă toți! Momentul cel mai important al anului a venit. Pe 26 mai 2019 e timpul să vă implicați. Ce ne va aștepta? Cum va arăta lumea în care copiii noștri vor crește? Acum, când totul în jurul nostru pare mai nesigur ca niciodată, ne putem uni.
■ Pentru a nu crea impresia - cum o propagă destui defetişti, negatori şi duşmani – că noi, românii, nu am avea decât părţi negative, doresc să subliniez de la început că realitatea demonstrează că avem nenumărate calităţi deosebite și ne permitem să-l parafrazăm pe regele englez Henric al VIII-lea, care a replicat criticilor săi: Am destule calităţi pentru a-mi permite şi câteva vicii!
■ Nu de puţine ori am remarcat cum, mai ales în mass-media şi pe piaţa cărţilor, în Germania şi Ungaria se «filtrează» ceea ce scriem noi sau alţii despre ţara noastră, păstrând şi făcând cunoscute exclusiv stări, fenomene cu care nu ne mândrim. E ca şi cum știrile despre evenimentele şi fenomenele vieţii germane sau maghiare s-ar limita la tendinţa lor știută spre nazism, ura contra străinilor şi discriminarea lor.
