„Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare…” (Col. 4, 6)

Ridendo castigat mores

O muscă proniatoare 28.06.2017

Câțiva ani în urmă, un preot vestit în predicarea cuvântului Evangheliei vorbea în bisericile din Londra, iar oamenii alergau cu miile să-l asculte. Aceste adunări erau însoțite și de o muzică religioasă minunată. Un meloman serios, dar și ateu neserios, s-a hotărât să meargă la sală să asculte doar muzica. De aceea își astupa urechile cu degetele, când începea predica. O muscă însă îl deranjă atât de insistent încât, pentru a o alunga de pe fața lui, fu silit să-și destupe urechea dreaptă. Chiar în clipa aceea el auzi următoarea frază: „Cel ce are urechi de auzit să audă”. Acest lucru i-a făcut atâta impresie iubitorului de muzică că și-a destupat și urechile și inima. Apoi s-a pocăit sincer, a crezut în singurul Mântuitor al păcatelor noastre – Iisus Hristos - și s-a mântuit.


La cârpit de sfinți25.05.2017

În 1831, la Biserica „Sfântul Mina” din Craiova s-a găsit un zapis al zugravului Tudosie Marin care pentru micile reparații ce făcuse picturii din biserică solicita parohului Ioanichie să-i dea suma de lei vechi 55.

Redăm mai jos, conținutul zapisului:

citește articolul


O cămilă cu personalitate15.05.2017

Povesteau despre avva Macarie că, odată, fiind el plecat, i-a intrat un hoț în chilie și când s-a întors, l-a găsit pe hoț încărcându-și cămila cu lucruri. El a intrat în chilie și a început să-l ajute pe acela să care lucrurile. După ce a încărcat tot, hoțul s-a apucat să bată cămila, ca să se scoale în picioare, dar cămila nu vroia și pace. Văzând că nu se scoală, avva Macarie a intrat în chilie și a căutat o săpăligă. A luat-o și a pus-o pe cămilă zicând: „Uite, frate, asta căuta cămila”. După care bătrânul a bătut-o peste un picior și i-a zis: „Scoală-te”. Îndată cămila s-a sculat și, datorită vorbei lui, a mers câțiva pași. Apoi iar s-a așezat și nu s-a mai sculat până când nu s-a descărcat toate lucrurile furate. După aceea a plecat.


Nu aduce anul cât aduce ceasul!01.03.2017

Doi evrei, unul tânăr, celălalt în vârstă, se află în același compartiment dintr-un tren. Tânărul îl întreabă pe cel mai în vârstă: ”Cer iertare, puteți să-mi spuneți cât este ceasul?”

Nici un răspuns. Ofensat, tânărul se face mic pe colțul lui de banchetă, dar cu puțin timp înainte să ajungă la Lublin, nu mai suportă și își varsă oful:

citește articolul


Avva Antonie cel glumeţ31.01.2017

Un vânător de sălbăticiuni prin pustiu l-a văzut odată pe avva Antonie glumind cu fraţii şi s-a tulburat. Bătrânul, dorind să-i dovedească aceluia că trebuie din când în când să lase de la dânsul fraţilor, i-a zis: „Pune o săgeata în arcul tău şi întinde!”. El a făcut întocmai. Îi zice iar: „Întinde şi mai mult!”. Şi a întins. Şi încă o dată: „Întinde!”. Atunci vânătorul spune: „Dacă întind peste măsură plesneşte arcul!”. Bătrânul răspunde: „Tot aşa se întâmplă şi cu lucrul lui Dumnezeu. Dacă ne întindem cu fraţii peste măsură, îndată se rup. Trebuie ca din când în când să lăsăm de la noi”. Auzind acestea vânătorul s-a smerit şi după ce-a cules multe alte lucruri folositoare de la bătrân a plecat. Iar fraţii, întărindu-se, s-au retras, fiecare la locul său.