Îndemn la rugăciune şi dialog
În contextul recentelor proteste la adresa Guvernului, Patriarhia Română a lansat un Îndemn la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială: „Societatea românească este foarte tulburată în aceste zile, deoarece există un conflict între instituții majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populației. […] Trebuie continuată lupta anticorupție, iar cei vinovați trebuie sancționați, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit. În acest context social polarizat şi fracturat, în calitatea ei de „factor al păcii sociale” (cf. Legea cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), Biserica îndeamnă la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială. Rugăciunea este necesară, deoarece luminează raţiunea, pacifică patimile egoiste şi cultivă comuniunea de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă. Dialogul este necesar pentru a depăși conflictele între persoane, instituții şi orientări sociale divergente. Coresponsabilitatea socială este necesară, deoarece transferul de responsabilitate totală asupra adversarului nu rezolvă problemele comune ale societății, care au nevoie de soluții concrete elaborate în comun. Prin urmare, Patriarhia Română cheamă pe toţi slujitorii Sfintelor Altare şi pe toţi credincioșii să săvârșească rugăciuni pentru pacea şi unitatea poporului român, pentru înnoirea vieţii morale şi spirituale a societății româneşti, dar şi să încurajeze dialogul şi coresponsabilitatea în societate. (Basilica.ro)
citește articolul
Pentru iubitorii de snooker din Germania, Masters-ul de la Berlin a devenit deja o tradiţie: din 2012, la început de februarie se strânge la Tempodrom elita snooker-ului mondial, şi pentru câteva zile Berlinul „respiră” snooker de cea mai bună calitate (vezi şi articolele din lunile aprilie 2014, martie-aprilie 2015, aprilie 2016). Cea de-a şasea ediţie a turneului de puncte din calendarul oficial World Snooker Association s-a desfăşurat anul acesta între 1-5 februarie; trofeul a fost adjudecat de Anthony Hamilton, care a reuşit astfel cea mai bună performanţă a carierei.
Între două sesiuni de joc l-am reîntâlnit la Berlin şi pe Alex Crişan, primul arbitru român de snooker Class 1 şi primul arbitru examinator la nivel internaţional din Sud-Estul Europei, o prezenţă constantă la evenimente snooker de cel mai înalt nivel. Am reuşit să facem un scurt interviu, în ciuda programului foarte încărcat al competiţiei, care face ca meciurile să dureze uneori până târziu în noapte…
citește articolul
Printre multele aspecte pe care le putem remarca în ceea ce priveşte gândirea lui Dimitrie Cantemir se numără şi elementele de spiritualitate, ortodoxia jucând un rol aparte. Trebuie să ţinem seama de faptul că pentru un Cantemir, născut şi crescut în sânul Bisericii Ortodoxe din Ţara Moldovei, Cel care spusese: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” era Adevărul Însuşi pentru că el trăia în Hristos, adică în Biserica Lui şi a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în Biserica Sfântul Constantin şi Elena din Moscova pe care o ctitorise[1]. Observăm prin urmare o vocaţie cantemiristă pentru apărarea dreptei credinţe, a unei credinţe pe care a moştenit-o şi pe care a încercat să o păstreze nealterată, asemenea Sfântului Grigore Palamas în disputa teologică cu Varlaam[2].
Dimitrie Cantemir a avut o adevărată afinitate pentru spiritualitatea care l-a definit ulterior, pentru metafizica ce şi-a spus cuvântul în moştenirea sapienţială pe care a lăsat-o ulterior neamului românesc şi Europei Răsăritene, realităţi atât de bine demonstrate mai ales dacă luăm în considerare felul în care evidenţiază ataşamentul moldovenilor faţă de credinţa strămoşească: Iară acum tot neamul se ţine de biserica răsăritului şi nu are cugete streine nici pentru o încheietură a credinţii şi nu părăseşte nimic din cele ce sunt poruncite de biserică şi nu face nimica ce este oprit de dânsa[3]. Dat fiind tot acest context spiritual în care a trăit şi de a cărui evoluţie a trebui să se ocupe ne revelează întru totul apetenţa lui Dimitrie Cantemir pentru Ortodoxie şi ortopraxie[4].
citește articolul
M-am îndrăgostit primăvara, devreme,
De chipul Tău, acoperit de har,
citește articolul
