Experiența lecturilor a fost de departe, pentru mine, o experiență superioară experienței mele de viață. Am înfruntat și am răzbit în viață, adăugând vieții cultură, spirit. Prin experiența lecturii am învățat că viața sporește, atunci când știi să te retragi nu numai să dai năvală în afară, umplându-te cu tot felul de nimicuri. Am învățat detașarea și ce înseamnă extazul singurătății, să simți că există bucurie în retragere. O carte, un autor, o idee, un gând – aceștia sunt „prietenii” minții tale. Nu trebuie decât să-i primești, fără prejudecăți, așa cum și ei la rândul lor te primesc pe tine.
citește articolul
Einstein: „cea mai frumoasă emoție pe care o putem resimți este emoția mistică; ea se află la originea oricărei arte și oricărei științe adevărate”. Celebrul savant german afirmă aici un lucru profund și în același timp religios.
Nu comentăm, ci reflectăm. În esență, cunoașterea e unire. Cum poate fi totuși cunoscut ceva? Prin trei metode: a) analiză, experiment b) meditație, contemplare c) extaz, unire.
citește articolul
Numai în mister (taină) vezi lucrurile, lumea, omul, etc. (dincolo de cum apar, cum au ajuns) în rațiunea lor simplă, atât de clară.
Noi complicăm lumea și toți contribuim, într-un fel sau altul la „absurdul” din ea, după care ne plângem că nu ne mai înțelegem, că nu mai vorbim aceeași limbă.
citește articolul
Augustin: “Voluptas oculorum istorum carnis meae” (“patima acestor ochi, ai cărnii mele) – apud H. Irenee Marrou –Sfântul Augustin şi sfârşitul culturii antice, Humanitas, 1997, p. 288. “Concupiscentia oculorum” (pofta ochilor) adică acea înclinaţie senzuală a ochilor spre cele trupeşti.
Bossuet extinde această “concupiscentia oculorum” la toate simţurile în ideea că tot trupul e vedere, că prin toate cele cinci simţuri trupul se lasă pur şi simplu expus vederii.
citește articolul
Pentru același motiv pentru care refuzându-mă, nu încetez să renunț la mine.
Îl caut pe cel din mine, tind spre adâncul din mine, îmi caut locul, starea de-a-fi, tihna, odihna…
citește articolul
