„Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită!” (I Petru 5, 8).

Leul răcnind

O sclavie tot mai eficientăEduard Ioan Rădună 10.05.2019

Încheiam articolul precedent notând că refuzul educației sexuale și gender face parte naturaliter din protecția pe care părinții o oferă copiilor lor. Biserica nu contestă faptul că sexualitatea este corolarul vieții biologice și cea dintâi poruncă dată omului după Creație. Dar prin însăși întâietatea ei, sexualitatea se recomandă ca sacră.

Profanarea poartă în sine moartea

Prin sexualitate se face cunoscută  suflarea dătătoare de viață a Duhului; prin sexualitate, dualitatea bărbat-femeie  se afirmă ca pro-creatoare, așadar favorabilă înmulțirii vieții, aliniată la fluxul dumnezeiesc al Creației. Departe de a fi culpabilă, sexualitatea este, deci, sacră și trebuie ocrotită  ca atare, ceea ce se și întâmpla atât prin conduita morală creștină căt și prin rezultanta ei, pudoarea socială. Iar acestea două se dovedesc, odată adoptate și promovate,  pro-creative, adică înmulțesc numărul oamenilor și fortifică bagajul genetic. În concluzie, nu educație sexuală gender ar trebui să-și dorească România, dacă visează la un viitor, ci dimpotrivă, educație morală creștin ortodoxă, pentru a avea oameni sănătoși și viguroși, responsabili și procreativi.

La polul opus, profanarea sexualității poartă în sine moartea. A profana sexualitatea oamenilor este una dintre activitățile predilecte ale diavolului, încă de la începuturile omenirii, de la Cădere, asociată de unii Sfinți Părinți și cu păcatul concupiscenței. Conceptul de eliberare sexuală - în fapt o manifestare a aspirațiilor pegrei de pe toată fața pământului - reprezintă, pentru popoarele creștine, o decădere în păgânism, o întoarcere la păcătoșenia sexuală generalizată pe care o critică Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani. Reacceptarea și răspândirea din nou a acestui concept poate fi considerat unul dintre simptomele vindecării Fiarei celei lovite de moarte (Apoc. 13), dacă, precum unii Părinți o fac, identificăm Fiara cu un metaconstruct religios și istoric (politeismul antic, de pildă).

Sclavii de la școală

citește articolul


”Lasă-mă să trăiesc!”Gabriela Băducu 14.02.2019

”Niciunul dintre inițiatorii recentului actul normative  nu este capabil să-și imagineze chinurile suferite de pruncul ucis în pântece.”

22 spre 23 ianuarie 2019 rămâne în memorie ca fiind noaptea în care o clădire emblematică a metropolei New York (One World Trade Center) a fost luminată în culoarea roz pentru a sărbători, potrivit lui Andrew Cuomo, guvernatorul statului american New York, „o victorie istorică pentru newyorkezi și valorile progresive ale acestora“.

citește articolul


România... 101 „haniversările” politicienilor... şi suferinţele oamenilor de josEugen Cojocaru 25.01.2019

■ Mereu auzim vorbe mari la „poli­ticieni” (fripturiști, vorba lui Nenea Iancu) -nici ei nu cred bilanțurile lor deșănțate. Doar îndemnizațiile și pensiile „speciale” ce și le „aprobă” sunt pe măsura minciunilor sfrun­tate pe care își clădesc viața și cari­erele. Iată o radiografie a „marilor reușite”!

■ Toate realizările cu care ne mân­drim, în orice domeniu, se datorează exclusiv inițiativei particulare, împo­triva șicanelor instituțiilor politice și administrative ocupate de nulități puse pe aranjamente de partid și ja­furi...

citește articolul


Mesaj de Centenar pentru tineriIoana-Corina Pădure 06.12.2018

■ Tânărul de azi se zbate între două lumi. Să fie pierdut în griji și desfătări lumești. Sau să fie parte din oastea lui Hristos, luptătoare pentru mântuirea sufletului și salvarea Neamului nostru creștin.

■ Care modele sunt cele adevărate? Cele din lumea mondenă sau cele din Creștinismul bimilenar? Întrebările sunt, bineînțeles, retorice. Știm că se dorește de la cel mai înalt nivel o dez­armare sufletească a tinerilor români și o anulare a existenței lui Dumnezeu.

citește articolul