"Știința fără conștiință este ruina sufletului" François Rabelais

Labirintul timpului regăsitFizician dr. Sabina Ene 27.06.2024

,,Oamenii care au dragoste și bunătate se aseamănă cu îngerii." (Sfântul Paisie Aghioritul)

Timpul  trece creând amintiri  pe  care  memoria noastră  le  selectează, le încarcă într-un depozit,  pentru viitor. El vrea să devină neîncătușat în porțiuni ale duratei, se dorește liber, tronează din văzduh, lăsând inspirația să plutească în aer (așa, ca atunci când intrăm în Timpul sărbătorilor pascale, când totul e impregnat de har și timpul își lasă amprenta în vazduh și în suflete, acea lumină binecuvântată, creându-ne pacea necesară întâlnirii cu divinitatea).

citește articolul


Spiritul democrației (II) - Nimic nou sub soarePr. Eduard Ioan Rădună 26.06.2024

Primele considerații conștiente asupra vieții au fost religioase. Oamenii și-au înțeles viața prin relație cu Altcineva, adică drept o legătură (religo, -are): nu au perceput-o ca apărută de la sine, ci drept un dat, un dat de către Cineva. În sprijinul acestei înțelegeri au venit, pe de o parte, de sus, adresarea: grăirea directă a lui Dumnezeu către om (ceea ce numim astăzi Revelarea lui Dumnezeu), iar pe de altă parte, observarea: oamenii au constatat natura duală a ființei omenești, tangibilă ca materie și intangibilă ca viață (mai apoi, printr-o diferențiere în însăși partea intangibilă, au distins viul de suflet, sufletul fiind ceva mai subtil decât viul propriu-zis).

O conștiință bifurcată

citește articolul


Cât a mai rămas din chipul Mariei?Constantin St. Dogaru 25.06.2024

Față de lume și de istorie Biserica are o responsabilitate eshatologică. În afară de Biserică, nicio altă instituție nu va da socoteală înaintea lui Dumnezeu de mântuirea omului în perspectiva veșniciei. Preotul, episcopul vor răspunde de turma încredințată lor, iar Biserica de neamul încredințat ei spre mântuire. Atunci și acolo, Hristos – Judecătorul va căuta să vadă cât a mai rămas din chipul Mariei în Marta cea slujitoare...

***

citește articolul


A apărut nr. 220-221 ianuarie - februarie 2024

Din sumar:

Cum de vorbim fără lacrimi? - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Foamea de putere nu știe de principii - Gabriela Băducu

O carte A-tipică: „Taina omului - firescul rugăciunii” - Silviu Alupei

Moartea Acvilei Bicefale - pr. Eduard Ioan Rădună

Nu compromisul, ci jertfa ține Biserica! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Totul este altundeva!

Zare în ochi - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nenea Constantin -Nicușor Nacu

Berlinala 2024: Caleidoscop de stări și fapte - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Flori și sfinți - Carmen Elena Toader

Între macrocosmos și microcosmos - Sabina Ene

Nu se poate vorbi oricum despre orice - Constantin St. Dogaru

Schilodul de la marginea drumului

De unde vine fericirea? - Dr. Roxana Constantinescu

Mare vânzoleală

Frigărui de miel cu banane fripte - Marian Paraschiv

PARTENERI