Zicea Amma Sincletica…: „Trebuie să fim tot timpul înarmați împotriva demonilor, fie că vin dinafară, fie că se mișcă dinăuntru. Sufletul, ca o corabie, ba este împroșcat de valurile dinafară, ba se îngreuiază de mâlul dinăuntru. Tot așa și noi, ba ne ducem la pierzanie din pricina păcatelor dinafară, ba ne stricăm din pricina gândurilor dinăuntru. Trebuie, prin urmare, nu doar să ne păzim de atacurile dinafară, ci să îndurăm și țâșnirile gândurilor lăuntrice.”

A mai zis: „Aici, jos, nu putem deveni fără grijă. Scriptura zice: Cine crede că stă în picioare, să ia aminte să nu cadă.Navigăm în nesiguranță. Psalmistul spune că viața noastră este o mare; or, unele locuri din mare au stânci, altele sunt pline de fiare, iar altele sunt liniștite. Noi credem că navigăm în partea liniștită a mării, în vreme ce oamenii din lume navighează pe valuri învolburate. Navigăm ziua, cârmuiți de soarele dreptății. De multe ori însă, se întâmplă ca mireanul să se trezească și să-și salveze barca din noianul întunecat de ape, iar noi să ne scufundăm, din nepăsare, în apa liniștită, deoarece am lăsat din mâini cârma dreptății.