„La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. [...]În lume era și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.“ – Ioan 1, 1-11
Hăul se adâncește cu fiecare suflare paralizată de frica de contaminare. Pâcla deasă a confuziei se așterne cu multă greutate peste drumul cu privire la care odinioară nu existau ezitări, destinația fiind marcată cât se poate de clar. Betleemul își așteaptă acum gazdele, însă totul s-a schimbat.
citește articolul
Iertată să-mi fie referința la volumul „Din lumea celor care nu cuvântă“, însă îmi este greu să mă abțin, mai ales când rămân frapată de asemănarea izbitoare a fraților noștri cu personajele prozatorului Emil Gârleanu.
Un test căzut cu brio
citește articolul
„ - Unde este Dumnezeu?
- Acolo unde este lăsat să intre!“
citește articolul
”Furtuna pregătește cerul senin”
Chiar dacă pentru cei mai mulți pare că ne prăbușim, chiar dacă pentru cei mai mulți pare că acesta este începutul sfârșitului, chiar dacă pentru cei mai mulți pare că viețile noastre s-au schimbat radical și nu în bine, aceasta este oportunitatea de care aveam nevoie pentru a vedea, pentru prima dată totul clar și a fi recunoscători.
citește articolul
„Să ne rugăm a primi harul curajului ori harul răbdării, adică pe cel mai adecvat câmpului de luptă pe care avem a face față răului și modului de provocare ales de Adversar.“ – Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii
Căutând o referință în bibliotecă, privirea îmi rămâne pe titlul „Mistuiri din vremea pandemiei“ și mă încearcă un sentiment ciudat: aș vrea să cred că pandemia a fost cândva, demult și totul a trecut. Pe de altă parte, îmi pare că toată nebunia abia acum a început. Trebuie să recunosc că pentru prima dată îmi este greu să aștern câteva rânduri pe hârtie, acum, când incertitudinea nu este nici pe departe gata de a fi clarificată, când parcă ne afundăm cu fiecare zi ce trece în cel mai întunecat abis pe care l-am putea imagina, când timpul pare că stă pe loc și ne sufocă cu angoasele, fricile noastre, dar mai ales cu aversiunea unuia față de altul.
citește articolul
