Sistemul imunitar este un sistem complex, alcătuit din mai multe elemente,care prin buna lor funcționare asigură funcția imună a organismului. Imunitatea reprezintă totalitatea mecanismelor de apărare ale organismului împotriva agenților patogeni: viruși, bacterii, paraziți, astfel încât să se mențină sănătos și de a face diferența între celulele proprii (self) și cele străine (non-self). Acest sistem este reprezentat de o rețea complexă de celule și molecule care ne protejează de microorganisme și substanțe ”străine corpului” și ne împiedică să dezvoltăm boli. Rezistența organismului față de infecții se manifestă prin mijloace de apărare specifice și nespecifice.
Modalitățile de apărare nespecifice constituie rezistența naturală a organismului și este reprezentată de: 1.barierele mecanice (date de integritatea mucoaselor și epidermei); 2.barierele fizico-chimice realizate de aciditatea sucului gastric; 3.moleculele antibacteriene: imunoglobulinele și lizozimul; 4.tranzitul intestinal, fluxul secrețiilor bronșice și al urinei, contribuie continuu la eliminarea agenților infecțioși; 5.ingestia și distrugerea bacteriilor de către un anumit tip de leucocit-granulocitele pentru bacteriile care au depășit barierele cutanate și mucoase.
citește articolul
Pentru evitarea anxietății și păstrarea echilibrului interior este foarte important să emanăm gânduri pozitive despre propria persoană și despre evenimentele viitoare. Gândurile pozitive au un efect benefic asupra organismului, amplificând starea de bine și încrederea în propria persoană. S-au mai constatat și alte efecte asupra organismului: stimularea sistemului imunitar, creșterea longevității, dezvoltarea alternativelor pentru a face față dificultăților și găsirea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor. O altă recomandare importantă pentru atingerea echilibrului interior este ca în majoritatea timpului să ne concentrăm asupra prezentului și acest lucru se efectuează prin exerciții de mindfulness. De obicei persoanele depresive sunt prada trecutului, iar cele anxioase trăiesc în viitor, deci momentul prezent este cel care trebuie trăit, analizat și epuizat. De multe ori comparația cu alte persoane ne aduce frustrare și emoții negative și uneori poate dorim să fim altcineva sau să avem ceea ce are altă persoană. De aceea nu este indicat să facem astfel de comparații, întrucât nu cunoaștem viața, trecutul sau sentimentele persoanei respective. Cel mai important este să ne comparăm cu propria persoană, să ne iubim așa cum suntem, cu bune și cu rele, încercând să evoluăm spiritual și nu în ultimul rând să devenim mai buni. Socializarea este importantă pentru păstrarea echilibrului emoțional și este necesar să fim înconjurați de oameni pozitivi, onești, care emană curaj și forță interioară și care pot oferi un sprijin. Evitați persoanele negativiste, care tulbură și descurajează! La finalul fiecărei zile să fim recunoscători pentru toate lucrurile frumoase din viața noastră. Descoperindu-le, ne vom prețui mai mult viața, ne vom aprecia mai mult pe noi înșine și ne vom simți mai împliniți. Nu în ultimul rând, pentru echilibrul emoțional este nevoie ca odihna să fie suficientă și alimentația să fie echilibrată și completă în nutrienți și vitamine.
Criza psihologică apare când individul percepe o situație ca fiind intolerabilă, în sensul că resursele psihologice sunt depășite de impactul situației. Starea de anxietate se acutizează și este însoțită de gânduri de neajutorare și deznădejde, precum și de manifestări neuro-vegetative: tremor, transpirații,tahicardie, iar în fazele avansate se poate ajunge până la dezorganizarea comportamentului, la scăderea atenției și a memoriei, uneori pâna la tulburări de conștiință. Pandemia cu covid-19 reprezintă o situație capabilă să inducă o criză psihologică la persoane cu anumite particularități psihologice sau aflate într-un anumit context situațional. Un istoric englez susține că marile civilizații s-au dezvoltat datorită simțului sacru și au pierit datorită atrofierii acestui simț. Simțul sacru s-ar putea compara cu nevoia noastră de oxigen, iar rugăciunea ar avea funcția similară respirației. Rugăciunea este o forță care restabilește echilibrul organic, reașezând toate celulele și funcțiile corpului în fața puterii infinite a lui Dumnezeu, de la care obținem ”odihnă” și refacere.
■ Presiunile vieții moderne fac să fie adesea dificil să ne păstrăm echilibrul emoțional. Echilibrul emoțional reprezintă starea de liniște și calm cu care lași lucrurile să se întâmple. Acest lucru se întâmplă în momentul în care începi să devii rezistent la stres, aspect care se traduce prin:
1. Capacitatea de a accepta schim-bările;
citește articolul
Accidentul vascular cerebral(AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, cauzată de întreruperea bruscă a irigării cu sânge a unei zone a creierului sau de ruperea unui vas sanguin cu apariția unei hemoragii, determinând o incapacitate funcțională a organismului.
AVC-ul reprezintă întotdeauna o urgență medicală și este clasificat în două tipuri:
citește articolul
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc. Este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Durata Postului a fost stabilită în anul 1166 la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoveghi.
Suntem chemați să postim pentru a ne bucura deplin de sărbătoarea Nașterii Domnului. Sfinții Părinți întotdeauna ne-au atras atenția că dacă vom dedica mai mult timp pentru pregătirea bucatelor decât pentru rugăciune, e semn că suntem săpâniți de pofte și plăceri. Iar satisfacerea lăcomiei pântecelui dă naștere altor patimi. Din acest motiv, în orice post ne-am afla, să nu căutăm niciodată mâncăruri deosebite și nici să ne ridicăm sătui de la masă. În vechime, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce alții șase săptămâni. Astăzi, oamenii sunt preocupați intens să găsească rețete de post cât mai multe și cât mai variate, semn că omul nu mai vede din el decât trupul. Uităm un lucru esențial: că suntem chemați să postim nu numai de bucate, ci și de păcate. Există mai multă preocupare pentru îndelungata pregătire a mâncărurilor decât pentru ștergerea din inimă a cuvintelor și a faptelor care ne-au tulburat. Nu este nimic rău în a-i împărtăși aproapelui o rețetă de post, după cum nu este rău să mănânci, însă atunci când la finalul postului rămâi doar cu o rețetă de post mai degrabă ești păgubit decât câștigat. Postul Crăciunului nu are menirea de a face din noi bucătari, ci de a ne curăți de patimi. A nu mânca mult dar a râvni la mâncăruri rafinate, e semn că firea omului e îmbolnăvită. Trupul prosperă în măsura în care sufletul slăbește și sufletul prosperă în măsura în care trupul slăbește. Postul restaurează aici și acum starea în care se afla Adam înainte de căderea în păcat: era vegetarian și nu era rob nevoilor trupului. Dar nu doar prin restrângerea cantitativă a hranei și prin abținerea de la anumite categorii de alimente se obține tămăduirea firii omenești. Căci nu e nici un câștig să știm că unii au postit săptămâni întregi, dar au refuzat să ierte și să le vorbească semenilor cu care s-au certat. Așadar, a reuși să ai parte de o mâncare rafinată în post nu înseamnă altceva decât să cauți satisfacerea poftelor și plăcerilor legate de mâncare. Asta înseamnă să prețuiești mai mult darurile din creație și mai puțin sau chiar deloc Creatorul. Și așa repetăm greșeala lui Adam și a Evei. În timpul Postului nu suntem chemați să reducem hrana de dulce și să punem în locul ei cât mai multe produse de post. Scopul Postului nu este să ne înfrânăm de la anumite bucate de dulce pentru a ne sătura cu unele de post.
citește articolul
