■ Presiunile vieții moderne fac să fie adesea dificil să ne păstrăm echilibrul emoțional. Echilibrul emoțional reprezintă starea de liniște și calm cu care lași lucrurile să se întâmple. Acest lucru se întâmplă în momentul în care începi să devii rezistent la stres, aspect care se traduce prin:
1. Capacitatea de a accepta schim-bările;
Accidentul vascular cerebral(AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, cauzată de întreruperea bruscă a irigării cu sânge a unei zone a creierului sau de ruperea unui vas sanguin cu apariția unei hemoragii, determinând o incapacitate funcțională a organismului.
AVC-ul reprezintă întotdeauna o urgență medicală și este clasificat în două tipuri:
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc. Este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Durata Postului a fost stabilită în anul 1166 la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoveghi.
Suntem chemați să postim pentru a ne bucura deplin de sărbătoarea Nașterii Domnului. Sfinții Părinți întotdeauna ne-au atras atenția că dacă vom dedica mai mult timp pentru pregătirea bucatelor decât pentru rugăciune, e semn că suntem săpâniți de pofte și plăceri. Iar satisfacerea lăcomiei pântecelui dă naștere altor patimi. Din acest motiv, în orice post ne-am afla, să nu căutăm niciodată mâncăruri deosebite și nici să ne ridicăm sătui de la masă. În vechime, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce alții șase săptămâni. Astăzi, oamenii sunt preocupați intens să găsească rețete de post cât mai multe și cât mai variate, semn că omul nu mai vede din el decât trupul. Uităm un lucru esențial: că suntem chemați să postim nu numai de bucate, ci și de păcate. Există mai multă preocupare pentru îndelungata pregătire a mâncărurilor decât pentru ștergerea din inimă a cuvintelor și a faptelor care ne-au tulburat. Nu este nimic rău în a-i împărtăși aproapelui o rețetă de post, după cum nu este rău să mănânci, însă atunci când la finalul postului rămâi doar cu o rețetă de post mai degrabă ești păgubit decât câștigat. Postul Crăciunului nu are menirea de a face din noi bucătari, ci de a ne curăți de patimi. A nu mânca mult dar a râvni la mâncăruri rafinate, e semn că firea omului e îmbolnăvită. Trupul prosperă în măsura în care sufletul slăbește și sufletul prosperă în măsura în care trupul slăbește. Postul restaurează aici și acum starea în care se afla Adam înainte de căderea în păcat: era vegetarian și nu era rob nevoilor trupului. Dar nu doar prin restrângerea cantitativă a hranei și prin abținerea de la anumite categorii de alimente se obține tămăduirea firii omenești. Căci nu e nici un câștig să știm că unii au postit săptămâni întregi, dar au refuzat să ierte și să le vorbească semenilor cu care s-au certat. Așadar, a reuși să ai parte de o mâncare rafinată în post nu înseamnă altceva decât să cauți satisfacerea poftelor și plăcerilor legate de mâncare. Asta înseamnă să prețuiești mai mult darurile din creație și mai puțin sau chiar deloc Creatorul. Și așa repetăm greșeala lui Adam și a Evei. În timpul Postului nu suntem chemați să reducem hrana de dulce și să punem în locul ei cât mai multe produse de post. Scopul Postului nu este să ne înfrânăm de la anumite bucate de dulce pentru a ne sătura cu unele de post.
”Nu vă temeți! Îndrăzniți!”
În faţa unei situaţii periculoase, fiecare dintre noi simte frică. Această stare de frică, manifestată pe termen scurt, este un semnal de alarmă pentru contracararea unui pericol real, printr-o acţiune imediată şi concretă. Frica a asigurat, de-a lungul vremii, supravieţuirea speciei umane şi este normală până la un punct. Ce se întâmplă când aceasta trece în zona patologicului? Anxietatea este o stare de nelinişte şi de anticipare a unui pericol care nu poate fi evitat printr-o acţiune imediată și concretă. Când anxietatea apare ca răspuns la evenimentele obişnuite, iar numărul episoadelor, intensitatea, frecvenţa şi durata simptomelor ajung să ne afecteze activităţile cotidiene, vorbim despre o afecţiune numită tulburare de anxietate (TA). Studiile arată că aproximativ 15% din adulţi vor avea o tulburare de anxietate pe parcursul vieţii, cel mai mare risc de apariţie fiind înregistrat între 10-25 de ani. TA pot fi provocate de dezechilibre neuro-hormonale (de 2 ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi) și de dezechilibre metabolice, de evenimente traumatice sau pot apărea ca reacţii secundare ale unor medicamente. Nu în ultimul rând există o predispoziţie pentru tulburările de anxietate, care se poate transmite genetic.
Mierea de albine nu are numai calităţi nutritive, ci în urma studiilor s-a demonstrat că are şi o acţiune terapeutică eficientă ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât şi în afecţiunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, în bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiuni sanguine şi în cele cutanate. Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicaţii pentru pacienţii care suferă de diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină, obezitate, precum şi de tulburări alergice. Mierea are o putere de îndulcire mult mai mare decât zahărul şi se absoarbe mai repede în sânge, spre deosebire de zahăr. Are un indice glicemic mai mare (150) decât zahărul (90), aşa că mierea provoacă o descărcare mai mare de insulină din pancreas. Din punct de vedere energetic, mierea are mai puţine calorii faţă de zahăr: 3cal/g versus 4cal/g, dar diferenţa este compensată şi de consistenţa mierii, ea fiind mult mai densă şi mai grea decât zahărul.
