Un părinte a povestit, despre avva Pimen şi despre fraţii săi, că, pe când locuiau în Egipt, mama lor vroia să-i vadă şi nu putea. Atunci i-a pândit când mergeau la biserică şi le-a ieşit în cale, dar ei, văzând-o, s-au întors şi i-au închis poarta în faţă. Atunci femeia a început să strige la poartă, plângând în hohote şi zicând: „Vreau să vă văd, copiii mei preaiubiţi”. Avva Anub, auzind-o, a intrat la avva Pimen şi i-a zis: „Ce să facem cu bătrâna care plânge la poartă?”. Chiar şi dinăuntru îi puteau auzi hohotele. Atunci a întrebat-o: „De ce plângi, bătrâno?”. Dar ea, auzindu-i glasul, a început să strige şi mai tare, jelindu-se şi spunând: „Vreau să vă văd, copiii mei. De ce nu pot să vă văd? Nu sunt eu mama voastră? Nu v-am alăptat eu? Acum am albit toată. M-am tulburat cum ţi-am auzit glasul”. Bătrânul o întreabă: „Vrei să ne vezi aici sau pe lumea cealaltă?”. Bătrâna îi răspunde: „Dacă nu vă văd aici o să vă văd pe lumea cealaltă?”. El îi zice: „Dacă te stăpâneşti să nu ne vezi aici o să ne vezi pe lumea cealaltă”. Atunci ea a plecat fericită, zicând: „Dacă, într-adevăr, o să-i văd pe lumea cealaltă, nu mai vreau să-i văd aici”.
*Fragment din Patericul Egiptean
”A-ți face curaj înseamnă a te recunoaște superior.”
Paradoxul dragostei: ca să ne iubim trebuie să ne cunoaştem, dar cu cât ne cunoaştem mai bine cu atât ne iubim mai puţin…
citește articolul
“Cine stăpâneşte peste mânie, stăpâneşte peste demoni!” (Gabriel Bunge)
Din clasele primare am păstrat în minte o povestioară a doamnei învățătoare – cea din care înțelegeam că vorbele odată rostite rămân împrăștiate în cele patru zări, precum fulgii bătuți de vânt și chiar dacă ai regreta rostirea lor, nu le mai poți întoarce…
citește articolul
”Știinţa puțină îndepărtează de Dumnezeu, iar adevărata ştiinţă apropie mult de Dumnezeu”. (Francis Bacon)
Călătoria omului în univers, în sensul cunoașterii atât a microcosmosului cât și a macrocosmosului, este o călătorie de căutare a unei „taine” a frumuseții lumii, atât prin ştiinţă cât şi prin religie. Atât ştiinţa cât şi religia pot fi considerate, în domeniul cunoaşterii, ca fiind cei doi plămâni necesari funcţionării fiinţei umane. S-a descoperit că realitatea fundamentală nu este cognoscibilă; ea este voalată.
Misterul care ne învăluie
Taina (misterul) ce există în inima universului se pune în evidenţă prin ceea ce susțin deopotrivă teologii răsăriteni și cei occidentali. Sunt însă creatori şi din alte domenii ale cunoaşterii care au fost preocupaţi de misterul universului. Bunăoară, marele poet şi filosof Lucian Blaga a căutat mereu să sporească „a lumii taină”, afirmându-şi crezul poetic în poemul intitulat „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte/.
citește articolul
