Fără prejudecăţi teologaleConstantin St. Dogaru 13.06.2017

E. M. Cioran către părintele Stăniloae: „V-am spus la Paris, însă țin să repet că Filocalia este un monument capital în istoria limbii noastre. În același timp, ce lecție de profunzime pentru un neam nefericit și ușurelnic! Din toate punctele de vedere, o astfel de operă este chemată să joace un rol considerabil. Sunt nespus de mândru că vă cunosc de mai bine de o jumătate de veac” (fragment, scrisoare trimisă părintelui Stăniloae, 22 iunie 1985, apărut în „Cuvântul”, oct.1993). Cine ar fi crezut! Un mare „nihilist” să-i scrie unui mare mistic! Și ce aprecieri, de aceea eu rămân la credința că Cioran trebuie citit altfel, ca și Nietzsche, … fără prejudecăți teologale.  A se vedea dialogul cu P.Țuțea. O dovadă că marile spirite se atrag, chiar în extremismul lor.

P. S. Atât Nietzsche, cât și Cioran mi-au plăcut, întrucât nu i-am luat „în serios”, așa i-am citit cu mare plăcere. Am luat de la ei uneori jocul, alteori disperarea, uneori stilul și strigătul, alteori refuzul și încrâncenarea, și nu de puține ori profetismul, lehamitea și totuși dragostea lor tragică, și mi-a zis: iată cât iubesc ei lumea pe care o refuză căci toată opera lor nu poate fi rezumată decât la acel strigăt divin: „Eli, Eli lama sabahtani”.

citește articolul


Comozii de azi, rataţii de mâine Ioana David 12.06.2017

Lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. (Matei 7, 13)

Devine din ce în ce mai observabil felul în care spiritul se îndobitoceşte tot mai mult pe zi ce trece. Oamenii îl zdrobesc, îl încătușează și-l lasă fără suflare. Profunzimea l-a părăsit pe individ și cu rapiditate a fost înlocuită de mediocritatea în brațele căreia  omul se afundă tot mai tare. Atât de strânsă este legătura, încât ființa umană nu vrea să o rupă și nu-și dorește debarasarea și nici curățarea sufletească de petele ignoranței. De ce nu poate omul să se ridice din propriul noroi existențial? Ce îl împiedică să poată depăși acest stadiu care îl apropie de fiară? Este vorba despre pericolul lumii moderne: comoditatea.

citește articolul


Nori negriPr. Eduard Ioan Rădună 09.06.2017

Ce se va întâmpla când va ajunge şi la noi valul care mătură acum Occidentul?

Cum va arăta Ortodoxia peste o generaţie-două? E o întrebare legitimă. Asupra ei s-ar cuveni să reflectăm mai ales azi, când creştinătatea răsăriteană urmăreşte, cu uimire şi stupoare, islamizarea accelerată a Occidentului, asumată ca un fapt dacă nu pozitiv, oricum implacabil, de liderii apuseni[1]. Este ca şi cum Imperiul Otoman s-ar reconstrui la vest. Nu e exasperant?

citește articolul


Închis pentru blasfemie 07.06.2017

Guvernatorul în funcție al Jakartei, creștinul Basuki Tjahaja Purnama, a fost condamnat recent la doi ani de închisoare pentru blasfemie la adresa Coranului, într-un proces considerat un test pentru toleranța religioasă în Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană din lume, relatează AFP. a37c5e39-3fc9-43d6-af9b-558b7e04962e

Decizia, salutată în fața tribunalului de musulmani conservatori, survine după ce Parchetul ceruse o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit judecătorului Dwiarso Budi Santiarto, cei cinci magistrați din complet au considerat că Basuki Tjahaja Purnama ''se face vinovat, cu probe, de blasfemie'', condamnându-l la doi ani de detenție. Judecătorul a ordonat de asemenea încarcerarea guvernatorului, care a pierdut alegerile în luna aprilie, dar al cărui mandat se va încheia în octombrie. Purnama, supranumit Ahok, este primul guvernator nemusulman din ultima jumătate de secol al Jakartei și totodată primul provenit din minoritatea chineză. Cunoscut pentru franchețea sa, Ahok a declarat în septembrie că interpretarea de către anumiți ulema (teologi musulmani) a unui verset din Coran, potrivit căruia un credincios musulman nu trebuie să aleagă decât un conducător musulman, este eronată, provocând astfel un val de contestare în Indonezia, țară în care aproape 90% din locuitori sunt musulmani. Declarația sa a fost instrumentalizată de islamiști adepți ai liniei dure, iar la presiunea și apelurile de a fi întemnițat, guvernatorul a fost inculpat la sfârșitul lui 2016 pentru blasfemie, delict pentru care risca cinci ani de închisoare. Procesul s-a desfășurat pe fondul campaniei electorale și al scrutinului pentru alegerea noului guvernator al capitalei indoneziene, post considerat o trambulină pentru scrutinul prezidențial din 2019. După un prim tur câștigat de Ahok, acesta a fost învins de rivalul său musulman Anies Baswedan, fost ministru al educației. Marți, unul din judecători a justificat severitatea verdictului prin faptul că inculpatul nu simte ''nicio vinovăție'' și ''i-a rănit pe musulmani''. Cazul a scos în evidență influența în creștere a musulmanilor conservatori adepți ai liniei dure, într-o țară cu 255 milioane de locuitori, practicanți, în marea lor majoritate, a unei forme moderate de islam. Islamiștii radicali au organizat în ultimele luni proteste masive împotriva guvernatorului.

citește articolul

A apărut nr. 222-228 martie - septembrie 2024

Din sumar:

Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu

Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Tentația reprezentării simbolice a Învierii  -Nicușor Nacu

Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader

Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene

Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru

Servit cu îngeri sau demoni

„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu

Un loc de cinste în ceruri

Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv

PARTENERI