În Evul Mediu, nuca era recunoscută pentru rolul tămăduitor în cazul bolilor mintale. Se credea că forma fructului aduce cu forma creierului, de aceea are efect în tratarea acestuia. Astăzi, cercetările arată că nuca este stimulent al memoriei, îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit.
Nuca se numără printre alimentele naturale cele mai bogate în calorii şi, totodată, cele mai complete din punct de vedere nutritiv. Nucile reprezintă un furnizor important de proteine, grăsimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, acid folic, C), numeroase minerale (cupru, zinc, fosfor, mangan, seleniu, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) şi fibre.
citește articolul
Sfârşitul lumii înseamnă sfârşitul rugăciunii.
L-am cunoscut pe scriitorul Sava Bogasiu (pseudonimul literar al remarcabilului Pr. Prof. Dr. Mihai Milea) prin cărţile care mi-au fost trimise şi mie, din Ţară, aici la Wolverhampton. Un prieten din România, tot preot, mi le-a trimis cu regularitate. Nu le-am citit pe toate, dar am realizat ce înseamnă în primul rând demersul Părintelui Milea. Este, la urma urmei, deschiderea către un adevărat univers, acela al redescoperirii chipului lui Dumnezeu din om şi a identităţii (vertebral) naţionale a Românilor.
citește articolul
„Neagră precum diavolul, fierbinte ca iadul, pură ca un înger şi dulce ca dragostea.” (Talleyrand).
George Steiner a sugerat la un moment dat (într-o conferinţă despre Europa, dacă îmi amintesc eu bine) că ar trebui scrisă o istorie a lumii luând în considerare distribuţia cafenelelor în marile oraşe ale lumii. Într-adevăr, istoria cafelei este fascinantă, întocmai ca licoarea însăşi. Sultani, şeici, colonişti, stăpâni şi sclavi, intrigi politice, ştiinţă şi creativitate, negustori veneţieni, luptă pentru putere şi bogăţie, seducţie - toate aceste elemente pot fi găsite în povestea acestei băuturi care ocupă locul al doilea în lume, ca importanţă economică, imediat în urma petrolului.
citește articolul
Drăguță, zâmbitoare și modestă, așa am descoperit-o pe Alina Rotaru încă de la prima noastră întâlnire, la celebra competiție de atletism ISTAF pe Olympiastadion Berlin, în septembrie 2016. Am păstrat de atunci legătura și am ajuns să cunosc în ea un om de valoare, corect și muncitor, preocupat de a se desăvârși pe calea aleasă și fără teama de a-și atinge limitele, în drumul spre autodepășire. Multipla campioană națională a României la săritura în lungime, legitimată în prezent la CSM București, se antrenează de trei ani în Germania, la Stuttgart, și a reușit anul acesta cea mai mare performanță a carierei până la ora actuală – medalia de aur la Campionatul Mondial Universitar de la Taipei. Printre multiplele conferințe de presă, invitațiile la emisiuni radio și TV, evenimente de gală și alte întâlniri obligatorii ce au urmat revenirii campioanei în țară, Alina și-a făcut timp să ne răspundă și nouă la câteva întrebări. Am stat de vorbă cu medalia la vedere, am povestit și ne-am simțit foarte bine în preajma unei tinere cu care România este datoare să se mândrească.
citește articolul
