Dura-Europos (Deir ez-Zor) este unul dintre numeroasele situri arheologice care sunt amenințate de conflictele în curs de desfășurare din Siria. Acesta se afla amplasat pe râul Eufrat din Siria de Est.
Sit-ul este de o importanţă deosebită, întrucât, în urma unei excavări efectuate aici de o echipă a Universităţii Yale în anii 1920, a fost descoperită o casa recunoscută ca fiind cea mai veche biserică creștină existentă din lume. Se crede, acum, că o imagine găsită în aceasta biserică este cea mai timpurie reprezentare a Maicii Domnului care există. Icoana prezintă o femeie, uşor înclinată spre binecuvântare, iar aceasta se află spre păstrare (date fiind condiţiile riscante din Siria), în bună stare, într-un muzeu din Yale. Pictura murală a fost extrasă din baptisteriul mic al bisericii din secolul al III-lea, un loc în care creștinii se întâlneau pentru sărbătorile liturgice înainte ca Sfântul Împărat Constantin să permită creştinilor să se manifeste liberi. Slujbele se ţineau la parterul casei, unde încăpeau aproximativ 60 de persoane, iar etajul acestei case a rămas pe mai departe o locuinţă privată. Frescele de la parter constituie primele reprezentări cunoscute ale Păstorului cel Bun, Vindecării Paraliticului, Mersului lui Iisus pe apă cu Petru. Din 2011, niciun arheolog nu a reușit să mai pătrundă în Dura-Europos, aceasta aflându-se într-o zonă condusă de ISIS. (lonews.ro)
Duminică, 14 mai 2017, a avut loc la Mănăstirea Putna proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, a intrat în viaţa monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, Episcop de Rădăuţi, Mitropolit al Moldovei (1750–1760). Și a strălucit tuturor prin dragostea şi jertfa pentru oameni, prin râvna pentru Hristos şi Biserică, prin demnitate creştină şi neînfricare întru apărarea adevărului şi a binelui. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna şi ctitor la mai multe biserici şi mănăstiri. A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înfiinţarea Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi (1757) şi a primei şcoli rurale din Moldova, în satul Putna (1759). Împreună cu Sfântul Iacob, la Putna şi la Sihăstria Putnei au vieţuit Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan. Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul. Despre Sfântul Paisie, tradiţia spune că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice. Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de eclesiarh. Sfântul Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784. Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6–7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul şi a ucenicilor săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan, vieţuitori la Putna şi Sihăstria Putnei, cu zilele de prăznuire de 15, respectiv 16 mai.
Descoperirea sfinţilor
citește articolul
