"Știința fără conștiință este ruina sufletului" François Rabelais

Sfinţii Mănăstirii Putna01.06.2017

Duminică, 14 mai 2017, a avut loc la Mănăstirea Putna proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, a intrat în viaţa monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, Episcop de Rădăuţi, Mitropolit al Moldovei (1750–1760).  Și a strălucit tuturor prin dragostea şi jertfa pentru oameni, prin râvna pentru Hristos şi Biserică, prin demnitate creştină şi neînfricare întru apărarea adevărului şi a binelui. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna şi ctitor la mai multe biserici şi mănăstiri. A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înfiinţarea Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi (1757) şi a primei şcoli rurale din Moldova, în satul Putna (1759). Împreună cu Sfântul Iacob, la Putna şi la Sihăstria Putnei au vieţuit Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan. Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul. Despre Sfântul Paisie, tradiţia spune că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice. Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit  cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de  eclesiarh. Sfântul Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784. Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6–7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul şi a ucenicilor săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan, vieţuitori la Putna şi Sihăstria Putnei, cu zilele de prăznuire de 15, respectiv 16 mai.

Descoperirea sfinţilor

citește articolul


Realitatea există, Adevărul se descoperă!Cosmin St. Georgescu 29.05.2017

  • Dacă nu ar durea, adevărul nu ar fi simţit.
  • Singura înfrângere care ne face celebri e aceea a adevărului.
  • Adevărul învingător e acela care ştie ce va câştiga încă înainte de luptă.
  • Când un adevăr te înduioşează, el apelează la minciună.
  • Oricât de des l-am rosti, adevărul nu va deveni lozincă.
  • A spune adevărul este la fel de periculos cu a nu îl cunoaşte.
  • Adevărul pe care îl rostim este acela pe care ne temem să îl înţelegem.
  • Adevărul, numele de botez al realului.
  • Realitatea există, Adevărul se descoperă.
  • Orice explicaţie a unui adevăr îl distorsionează.
  • Când adevărul nu îţi foloseşte la nimic, înveţi să minţi.
  • Sunt adevărul pe care nu mi-l explic.
  • Cât adevăr în cuvintele nerostite…
  • Adevărul despre noi înşine nu-l putem afla decât deghizaţi.
  • Adevărul, modul în care realitatea dă vina pe noi.
  • Un adevăr care nu doare e ca o şampanie care nu are acid.
  • Tot ce se spune despre noi e adevărat atâta vreme cât nu am spus-o noi.
  • Concesiile adevărului îi subminează existenţa.

citește articolul

A apărut nr. 222-228 martie - septembrie 2024

Din sumar:

Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan

Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu

Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică

Tentația reprezentării simbolice a Învierii  -Nicușor Nacu

Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea

Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună

Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader

Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene

Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru

Servit cu îngeri sau demoni

„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu

Un loc de cinste în ceruri

Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv

PARTENERI