În celuleZosima Macarie 13.09.2018
Ce rană grea, ce chin purtat,
Cu lacăte ne-am îngropat
Ce rană grea, ce chin purtat,
Cu lacăte ne-am îngropat
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „Cum trebuie să stau în chilie?”. El îi zice: „La vedere, în chilie trebuie să lucrezi cu mâinile, să mănânci o singură dată pe zi, să taci şi să meditezi; într-ascuns, a înainta duhovniceşte în chilie înseamnă a te defăima pe tine oriunde mergi, a te îngriji de orele pentru liturghie şi pentru rugăciunile de taină. Dacă se întâmplă să ai timp liber de la lucru cu mâinile, mergi la liturghie şi termină-ţi pravila netulburat. Scopul tuturor acestora este să dobândeşti o tovărăşie bună şi să te îndepărtezi de una rea”.
O altă manipulare se poate constata și din faptul că preotul de la ISU a fost încă din noaptea incendiului la Colectiv pentru a ajuta la salvarea supraviețuitorilor și pentru a săvârși o rugăciune (http://j.mp/consiliereisu). Nu numai că nu s-a spus nimic despre aceasta, nu numai că nici o televiziune nu l-a filmat, dimpotrivă, a doua zi era adresată întrebarea „Unde sunt preoții?” și exista o atitudine ostentativă la adresa Bisericii prin pancarte pe care era scris: „Noi vrem spitale, nu catedrale”. Scopul acestor manipulări este acela de a naște în sufletele oamenilor ură și revoltă împotriva Bisericii, făcându-i pe români să creadă că toate cele 18.000 de lăcașuri de cult au fost construite în ultimii ani în detrimentul construirii unor spitale și școli.
Va veni vremea, şi acum este, când bunul simţ, dreapta judecată, şi acea regulă de aur (antică) a măsurii în toate, vor fi considerate nişte prejudecăţi ale legii morale nescrise, sau şi mai rău, ca aspecte patologice ale conduitei şi comportamentului uman în societate. În schimb, ticăloşia, nesimţirea, flecăreala şi şmecheria vor fi considerate drept reguli de viaţă într-o lume bazată pe principiul „homo homini lupus”. Acumulate în timp, de atâtea şi atâtea generaţii, acestea tind să devină endemice. Altădată erau puse la stâlpul infamiei, sancţionate sever atât de „gura satului” (expresie a eticului tradiţional), cât şi de dreptatea crudă a justiţiei timpului. Nimic din toate acestea, astăzi, n-a mai rămas în picioare. Nimeni nu mai ţine cont de nimic (lege, morală, etc), fiecare e lăsat să se descurce „driblând” şi una şi alta: şi legea şi bunul simţ... Nu merită să mai trăieşti în această lume ca un complice al ei. Trăieşte în lumea ta în care speri că vei găsi prietenia şi dragostea.
Cele mai bune roade - pr. dr. Claudiu Băzăvan
Nimic nou sub soare - pr. Eduard Ioan Rădună
Lumea nu ne va opri din drum - Gabriela Băducu
Atentat asupra Cinei - pr. prof. dr. docent Mihai Valică
Doar adevărul ne face liberi! - Pr. prof. dr. docent Mihai Valică
Tentația reprezentării simbolice a Învierii -Nicușor Nacu
Destinații coolturale - Dr.phil. Cătălina Ene Onea
Drag mi-e jocul românescu - pr. Eduard Ioan Rădună
Lumină în ceața toamnei - Carmen Elena Toader
Labirintul timpului regăsit - Sabina Ene
Cât a mai rămas din chipul Mariei? - Constantin St. Dogaru
Servit cu îngeri sau demoni
„Sângele vorbește” - Dr. Roxana Constantinescu
Un loc de cinste în ceruri
Dovlecel cu carne de vițel - Marian Paraschiv