■ În data de 02 iunie 2018, se împlineşte un an de la trecerea la cele veşnice a reputatului profesor de „Istorie Bisericească” preot dr. Adrian Gabor, considerat de colegii săi de generaţie (Seminar, Facultate, Şcoală Doctorală), drept o inteligenţă sclipitoare, un teolog viu, un intelectual adevărat, un universitar intransigent.
■ Dar şi un luptător anticorupţie, în rândurile B.O.R. – imposibil de intimidat şi imposibil de înşelat atunci când acţiona pentru binele învăţământului teologic post-comunist, pentru apărarea Ortodoxiei, pentru asanarea comportamentelor şi mentalităţilor comunist-securistoide din viaţa clericală, pentru de-KGB-izarea structurilor B.O.R. şi a Facultăţilor de Teologie, pentru deconspirarea informatorilor şi agenţilor (ofiţeri de Securitate) din viaţa religioasă a României post-decembriste.
citește articolul
Desculț, în iarba moale, și timidă
Pășeam adânc cu glezna obosită.
citește articolul
Boala Parkinson este o afecţiune progresivă a sistemului nervos, care determină tulburări în zona ariei cerebrale care controlează mişcarea. Cele patru simptome principale ale bolii sunt: tremorul, rigiditatea, instabilitatea posturală, tulburări de echilibru şi coordonare. În majoritatea cazurilor, simptomele încep să apară după 50 de ani. Cu toate acestea, aprox. 5% din pacienţii care suferă de Parkinson au mai puţin de 40 de ani. Bărbaţii au un risc cu 50% mai mare decât femeile de a dezvolta această boală.
Maladia este cunoscută de sute de ani, însă abia în sec. XIX a fost denumită Parkinson, după medicul londonez James Parkinson care a raportat pentru prima dată simptomele bolii în anul 1817 sub denumirea de paralizie spastică. O persoană care suferă de această maladie are un nivel anormal de scăzut de dopamină în creier. Dopamina este generată de celulele cerebrale, însă experţii nu ştiu care este cauza care duce la moartea acestor celule. Atunci când nivelurile de dopamine sunt prea mici, oamenii îşi controlează mai greu mişcările. Dopamina este un neurotransmiţător implicat în transmiterea de mesaje către o parte a creierului care controlează coordonarea şi mişcarea. Factorii care pot influenţa apariţia acestei boli sunt:
citește articolul