-din seria convorbirilor cu Domnul Lucian Sabados, fostul Director al Teatrului Toma Caragiu din Ploieşti-

Florina Vasilescu: 19 ani de manageriat înseamnă o confirmare. Care este secretul echilibrului păstrat între latura artistică şi cea administrativă? Cum aţi reuşit să le împletiţi atât de rodnic şi armonios, în condiţiile în care artisticul presupune visare iar administrativul pragmatism?

“Transformarea corpurilor în lumină şi a luminii în corpuri este cu totul conform cu mersul naturii”. (Isaac Newton)

De curând, călătorind în spaţii mediteraneene, spaţii nostalgic în toamnă, anotimp al nostalgiei prin excelenţă, am probat încă o dată ceea ce Părintele Teofil spunea atât de poetic într-una din conferinţele sale către tineri: „ De nicăieri de unde am fost vreodată, nu plecăm de tot. Ducem cu noi tot ce ne-a fost spre bucurie. Ducem pe oameni în sufletul nostru şi dacă nu ne despărţim nici de ei morţi, ci îi purtăm în suflet pe mai departe, cum să ne despărţim de cei vii? Aşa-i făcut sufletul omenesc, să cuprindă în el şi să nu se mai poată despărţi de cei pe care-i cuprinde. Mergem cu ei cu tot şi rămânem şi după ce plecăm. Şi toate acestea sunt cu putinţă pentru că suntem în atmosfera de iubire pe care o avem realizată prin credinţa noastră, credinţa noastră care-i lucrătoare de iubire”.